„Regimul politic reprezintă ansamblul metodelor şi mijloacelor de realizare a puterii, a relaţiilor existente între elementele care alcatuiesc sistemul social politic, relevând, mai ales, regimul drepturilor si libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor”.
Aşadar, regimul politic se referă la condiţiile concrete de funcţionare a administraţiei în relaţie cu politica.
Regimul politic existent într-o ţară influenţează în mod substanţial administraţia statului respectiv.
Din acest punct de vedere apar diferenţieri majore în modul de organizare şi funcţionare a sistemului administrativ, dictate de cele două categorii de regimuri politice si anume regimurile democratice si regimurile autoritare sau totalitare[1].
Deosebirea fundamentală între cele două tipuri de regimuri constă în diferenţa sau identitatea dintre grupul uman care exercita puterea politică şi cel care administrează din punct de vedere profesional.
Într-un regim democratic se admite existenţa unei administraţii profesionale. În consecinţă, grupul uman al functionarilor si, în special, cel al înalţilor funcţionari (birocraţii) poate şi trebuie să coexiste cu diferite ideologii politice si va interveni, mai mult sau mai putin, în societate conform ideologiei partidului de la putere.
Într-un regim totalitar sau autoritar situaţia este opusă, administraţia fiind identificată, într-o măsură mai mică sau mai mare, cu clasa politică conducatoare, mai ales la nivelele sale superioare.
În mod evident, ambele regimuri vor fi întotdeauna influenţate de către împrejurarile politice, economice şi sociale concrete.
[1] C. Vâlsan, Politologie, p.179-182