În cadrul regimurilor democratice, diferenţe considerabile apar între regimurile de tip parlamentar şi cele de tip prezidenţial.
În regimul democratic, apar urmatoarele caracteristici specifice:
- Administraţia se află sub autoritatea directă a guvernului, dar se organizează şi funcţionează conform liniilor generale impuse de aleşii poporului.
- Există o concordanţă între voinţa majorităţii electorilor şi conduita administraţiei ce se poate asigura prin: - modul de desemnare a şefului statului în regimul prezidential; - desemnarea şi responsabilitatea ministrilor în regimul parlamentar; - autoritatea legilor care sunt emanaţia parlamentului şi existenţa creditelor înscrise în bugetul votat de parlament (în ambele regimuri).
- Democraţia antrenează în mod necesar descentralizarea care tinde să încredinţeze gestiunea colectivităţilor locale unor organe alese pe plan local.
- Parlamentul, independent de acţiunea pe care o exercită în domeniile legislativ si bugetar (elaborarea de legi si votarea creditelor bugetare), exercită anumite influenţe asupra administraţiei: - în regimul parlamentar, Parlamentul formulează critici la adresa administraţiei, instituie anchete, adresează interpelări miniştrilor. Uneori, de la tribuna Parlamentului se pot denunţa abuzuri şi se pot iniţia propuneri. De asemenea, miniştrii, şefii serviciilor publice sunt, de regulă, numiţi de majoritatea camerelor parlamentare; - în regimul prezidenţial sau de monarhie constitutională, controlul Parlamentului este mai putin energetic decât în regimul parlamentar propriu-zis, dat fiind faptul că miniştrii nu sunt responsabili decât în faţa preşedintelui sau regelui. Totusi, si în aceste cazuri, Parlamentul îsi mentine supremaţia, prin faptul că votează legile şi bugetul, de care administraţia este dependentă.
- În regimul democratic, administraţia este supusă nu numai controlului Parlamentului, ci şi supravegherii presei, care este liberă să critice miniştrii şi funcţionarii.
- Ansamblul libertăţilor publice permite cetăţăenilor să-şi expună doleanţele şi să fie protejaţi contra abuzurilor. De asemenea administraţii, adică cetaţenii, îşi pot exprima adeziunea sau dezaprobarea prin intermediul votului.
- Administraţia este supusă si unor controale interne care decurg din ierarhie si tutelă.
Există însă şi anumite pericole:
- politica riscă să se amestece în administraţie si să o facă să-şi piardă caracterul ei de imparţialitate şi de neutralitate;
- funcţionarii sunt supuşi atât presiunilor alegătorilor, cât şi partidelor aflate la putere, care tind să confişte administraţia în profitul lor.