Implicarea cetăţenilor are în vedere:
A. Implicarea cetăţenilor în dezvoltarea economică. Implicarea cetaţenilor în procesul de planificare şi de realizare a strategiei necesită mai mult decât o simplă participare a doar uneia dintre părţi a reprezentantilor întregii comunităţi. Este necesar, astfel, să se ţină cont de varietatea de grupuri de interese în procesul de dezvoltare economică, dar şi de motivul pentru care aceştia sunt interesaţi. Aceste grupuri pot include, de exemplu, comercianţi, întreprinzători, bancheri, investitori, agenti imobiliari, proprietari, reprezentanţi ai forţei de muncă, grupuri orientate spre protecţia mediului înconjurător şi reprezentanţi ai comunităţii care vor suporta consecintele dezvoltării. Trebuie făcute eforturi speciale pentru implicarea membrilor acestor grupuri atât în faza de brainstorming, cât si atunci când optiunile specifice sunt făcute ca si cum toţi sunt implicaţi în procesul de strategie, planificare şi implementare a dezvoltării economice locale.
O parte a procesului de comunicare pe dezvoltarea economică din contextul actual al României este înţelegerea planurilor economice şi intenţiilor de la nivel local. Aceasta ar trebui să fie o parte a informării bazate pe nivelul de dezvoltare economic al comunităţii. Ideal ar fi ca obiectivele economice de la nivel local să fie stabilite cu contribuţia comunităţii. O comunitate poate să propună planificarea strategică a dezvoltării economice din diverse motive:
- implementarea unui proiect (de exemplu, atragerea unor noi investitori sau dezvoltarea turismului);
- rezolvarea unei probleme specifice (de exemplu răspunsul comunităţii pentru închiderea unor instalaţii importante sau a unei uzine);
- promovarea condiţiilor economice într-un sector al oraşului care are potenţial special (de exemplu zona centrală a oraşului) sau probleme speciale (de exemplu o zonă care a suferit o inundaţie ori alte pagube);
- dezvoltarea unui plan strategic pentru a realiza o dezvoltare pe termen lung a întregii comunităţi.
B. Participarea cetăţenilor la elaborarea bugetului
Din moment ce bugetul este instrumentul prin care se comunică si se planifică acţiunile administraţiei locale, conducătorii acesteia trebuie să facă un efort deliberat pentru a afla ce cred cetăţenii despre programele şi politicile curente, precum si despre serviciile prestate în acest context. Cetăţenii trebuie întrebaţi care servicii ar trebui consolidate şi extinse, care este nivelul de importanţă pe care îl atribuie fiecărui program sau proiect în parte. În mod frecvent, atunci când îşi stabilesc politica bugetară şi prioritătile, conducătorii administraţiei locale se bazează pe opiniile celor din subordine şi ale managerilor regiilor locale, precum si ale unor cetăţeni cu o „prezenta vocală” mai pregnantă. Însă în oricare din aceste cazuri, adevaratele necesităţi şi preferinţe ale cetăţenilor pot fi distorsionate semnificativ.
Procesul de întocmire a bugetului necesită, în prealabil, o bună înţelegere a comunităţii şi a nevoilor sale specifice. Acest lucru poate fi realizat prin discuţia directă cu locuitorii şi prin strângerea datelor şi informaţiilor de la nivelul întregii comunităţi.
Primăriile trebuie să implice cetăţenii si, în general, comunitatea în întregul său, în procesul de întocmire a bugetului. Pentru a atinge un asemenea scop, se pot avea în vedere următoarele metode:
- Elaborarea unui „ghid al cetăţeanului” pentru bugetul local. Un asemenea ghid ar putea explica ce este un buget, cum se întocmeşte, care sunt sursele de venituri la bugetul local şi modul în care acesta este cheltuit.
- Identificarea nevoilor cetăţenilor cu ajutorul chestionarelor, interviurilor şi focus- grupurilor.
- Identificarea unor grupuri la nivelul întregii comunităţi, sau pe cartiere, sau grupuri profesionale cărora să le fie solicitate opiniile în cadrul procesului de elaborare a bugetului.
- Organizarea unor întâlniri (audieri, dezbateri) publice în care: - să fie prezentate strategii bugetare, priorităţile municipale, explicându-se ce fel de servicii şi activităţi cad în responsabilitatea administraţiei locale; - să fie dezbatute problemele fiscale si politicile bugetare; - să se obţină feedback în legatură cu aceste probleme.
- Publicarea unui buget în rezumat în presa locală şi punerea documentului întreg la dispoziţia cetăţenilor interesaţi în studierea lui.
C. Participarea cetăţenilor în procesul decizional al contractării împrumuturilor
Participarea publică în adoptarea deciziilor privind solicitarea de credite de către o administraţie locală este importantă pentru că cei care acordă creditul sunt interesaţi de a obţine garanţii că acesta va fi returnat. Desigur că proiectul respectiv, pentru a fi aprobat, trebuie să fie bine fundamentat tehnic şi financiar. Dar cei care vor plăti, în ultima instanţă, sunt cetăţenii oraşului, fie direct, fie prin renunţarea la alte servicii.
De aceea banca va urmări şi:
- în ce măsură fondurile comunităţii sunt bine gestionate;
- măsura în care publicul înţelege şi sprijină proiectul;
- măsura în care publicul înţelege implicaţiile financiare ale proiectului (taxe/impozite mai mari, utilizarea potenţială a rezervelor bugetului local pentru acoperirea pierderilor etc.);
- măsura în care sunt cetăţenii dispuşi să accepte implicaţiile financiare.
Un oraş funcţionează cel mai bine dacă cetaţenii şi administraţia colaborează şi împărtaşesc obiective comune. Este absolut necesar pentru autoritatea locală să poată arăta unui potential creditor că proiectul propus se încadrează în planul de dezvoltare pe termen lung şi pe termen scurt al oraşului. Mai mult, administraţia publică locală trebuie să demonstreze că locuitorii oraşului:
- sunt la curent cu situaţia financiară a oraşului;
- sprijină initiativa de solicitare a creditului pentru îmbunătăţirea serviciilor publice;
- înţeleg că acest credit implică o obligaţie financiară care va ramâne, chiar în situatia în care conducerea administraţiei se schimbă.
Toţi acesti factori cresc şansele de reusită ale proiectului, deci şi sansele de acordare a creditului si, în ultima instanţă, şansele de returnare.
Pentru aceasta, autoritatea locală trebuie să asigure transparenţa întregului proces, încă de la început, prin:
- implicarea publicului în formularea planului de dezvoltare pe termen lung;
- anunţarea ca un credit urmează a fi solicitat, de ce şi care sunt implicaţiile;
- oferirea de informaţii în mod liber în fiecare etapă de dezvoltare a proiectului si, de asemenea, în fiecare etapă de implementare, după aprobarea creditului;
- mai mult, administraţia publică locală nu ar trebui doar sa transmită informaţia, ci şi să atragă activ opiniile publicului, utilizând anumite instrumente.
Odată adoptată decizia pregătirii unei solicitări de credit trebuie organizată o Comisie Cetăţenească având ca sarcini de baza asigurarea participării cetateneşti în formularea proiectului, în procesul solicitării de credite si în menţinerea legăturii cu alte grupuri implicate în proiect.
Conducerea Comisiei Consultative Cetăţeneşti trebuie să fie asigurată de către o personalitate care înţelege şi este devotat principiilor participării publice. Mai mult, acesta trebuie să fie bine „conectat” cu administraţia publică locală şi la curent cu deciziile adoptate privind proiectul. În condiţiile în care autoritatile locale adoptă decizii fără informarea şi consultarea publicului, acesta va trebui să intervină. Aşadar, conducatorul Comisiei Consultative Cetăţeneşti trebuie să fie o persoană care nu ezită să actioneze si care este luat în serios de către autorităţile locale.
Comisia Consultativă Cetăţenească ar putea include:
- un responsabil cu relaţiile publice ale administraţiei publice locale;
- un reprezentant mass-media;
- responsabilii cu relaţii publice ai tuturor serviciilor publice interesate de credit;
- un reprezentant al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor;
- reprezentanţi ai institutiilor de învatamânt (şcoli, universităţi);
- lideri ai consumatorilor/comunitatii interesate de proiect;
- reprezentanţi ai ONG-urilor implicate în promovarea participării publice la nivelul deciziilor administraţiei publice locale;
- un reprezentant al unei organizaţii de mediu/specialist în protectia mediului, atunci când proiectul are implicaţii în domeniu (tratarea apelor reziduale etc.);
- reprezentanţi ai comunităţii în afaceri locale;
- un reprezentant al comunităţii medicale locale etc.
Comisia Consultativă Cetatenească este responsabilă de dezvoltarea unui plan privind participarea publică în proiectul respectiv. Acest plan va urmări asigurarea unui flux de informaţii constant în ambele sensuri între administraţia publică locală şi public, inclusiv opiniile si temerile cetăţenilor privind proiectul. Pentru aceasta, vom prezenta în continuare câteva instrumente de lucru:
- Analiza factorilor interesaţi este folosită pentru a determina cine este interesat, implicat, afectat sau are influenţa asupra unui proiect.
- Sondajele de opinie sunt utilizate pentru a afla opiniile şi atitudinile cetăţenilor. Un sondaj bine condus va măsura, de asemenea, nivelul de cunostinţe al cetăţenilor pentru a aprecia şi pe ce se bazează opiniile şi atitudinile rezultate. Realizarea unui sondaj de opinie ar trebui să se facă de către institutiile de specialitate care asigură o marjă redusă de eroare. Este, însă, si cel mai rapid şi sigur mod de a afla opiniile publicului.
- Focus-grupurile sunt utilizate pentru cercetarea calitativă, pentru a determina ce cred oamenii despre un anumit subiect. Un focus-grup are rolul de a colecta informaţii şi a identifica problemele potentiale. Nu este, însă, potrivit pentru rezolvarea conflictelor. Aceasta metodă oferă administraţiei publice locale informaţii necesare pentru a finisa definirea proiectului sau a modului cum este popularizat acesta.
- Întâlniri şi audieri publice. Cele două instrumente sunt asemanătoare, dar diferă în scop şi grad de formalitate.
- O întâlnire publică este o întâlnire oarecum informală între responsabilii administraţiei publice locale pentru un anume proiect şi reprezentanţi ai comunitătii. Scopul este pe de o parte ca reprezentanţii administraţiei locale să aibă ocazia de a auzi opiniile publicului interesat privind initiativa ce se pregateşte şi de a culege idei despre cum să gestioneze mai bine proiectul, iar pe de altă parte ca reprezentanţii comunităţii să aibă şansa de a-si exprima opiniile şi de a influenţa punerea în practică a initiativei. Reprezentanţii autorităţii locale trebuie să prezinte un raport public asupra discutiilor purtate, după terminarea întâlnirii.
- O audiere publică este similară cu o întâlnire, dar mult mai formală. Ea este, de obicei, organizată ca ultima ocazie pentru ca publicul să-si prezinte poziţiile înainte de adoptarea deciziei finale asupra proiectului sau înainte de semnarea contractului de creditare. Dat fiind nivelul crescut de formalitate al audierii, reprezentanţii autorităţii locale trebuie să pregătească răspunsuri pentru toate comentariile primite în timpul audierii de la public, iar aceste răspunsuri trebuie să facă parte din procesul verbal si din raportul public asupra întâlnirii.
Toate instrumentele prezentate trebuie să fie adecvate scopului şi momentului propus pentru solicitarea opiniei cetăţenilor. Ele pot fi folosite nu numai la solicitarea unui împrumut, dar şi în elaborarea politicii financiare sau a proiectului de buget, ca şi în planificarea proiectelor de investitii sau stabilirea criteriilor de performanţă ale serviciilor publice.