In abordarea reformei în administratia publică, Guvernul a respectat şi aplica următoarele principii:
- separarea funcţiilor politice de cele administrative;
- crearea şi consolidarea unui corp al funcţionarilor publici de carieră, profesional şi neutru politic;
- definirea clară a rolului, responsabilităţilor şi relaţiilor între instituţii;
- subsidiaritatea;
- autonomia decizională, administrativă şi financiară;
- transparenţa actului de guvernare şi administrativ;
- simplificarea procedurilor şi legislaţiei;
- respectul faţă de cetăţean, apropierea administraţiei faţă de acesta.
În scopul simplificării şi optimizării procesului decizional s-a realizat o restructurare a Guvernului României. Scopurile urmărite prin reorganizarea Guvernului au vizat:
- eficientizarea actului de guvernare;
- reorientarea activităţii unor ministere şi reducerea unui număr important de agenţii guvernamentale;
- trecerea agenţiilor guvernamentale în subordinea sau coordonarea ministerelor în vederea asigurării unei activităţi coerente şi eficiente, a unor relaţii funcţionale normale;
- înfiinţarea unor ministere noi, pentru a răspunde priorităţilor de relansare;
- unificarea şi transformarea unor agenţii guvernamentale dovedite ca ineficiente, în ministere;
- înfiinţarea în structura organizatorică a ministerelor a unor oficii, conduse de secretari de stat, pentru: relaţia cu parlamentul, sindicatele şi patronatul; înţegrare europeană şi relaţii externe; investitori străini şi autohtoni;
- reducerea substanţială a numărului persoanelor cu funcţii de conducere din administraţia publică centrală.
Procesul de restructurare s-a extins şi la nivelul ministerelor şi a organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi are în vedere următoarele:
- perfecţionarea structurilor organizatorice interne şi reproiectarea procedurilor administrative, prin eliminarea suprapunerilor şi a discordanţelor;
- scurtarea procesului decizional;
- creşterea operativităţii în activitatea proprie fiecărei structuri instituţionale;
- restrângerea numărului posturilor de conducere în scopul sporirii eficienţei şi calităţii actului decizional;
- reducerea şi optimizarea reglementarilor pentru a deveni eficiente în folosul contribuabililor şi al întreprinzătorilor;
- reducerea drastică a costurilor administraţiei publice, prin oprirea risipei de resurse şi printr-o activitate eficientă a funcţionarilor publici;
- promovarea unor criterii de performanţă pentru funcţionarii publici;
- concentrarea atenţiei asupra cetăţeanului în dubla sa calitate de beneficiar al serviciilor şi de contribuabil.