Un aspect important al reformei administraţiei publice îl constituie managementul reformei în procesul de aplicare a acesteia. Un risc important în realizarea reformei administraţiei publice este aglomerarea sarcinilor cotidiene, rămânând astfel puţin timp pentru a căuta noi soluţii la disfuncţionalităţile apărute.
În consecinţă, pentru ca reforma administraţiei publice să aibă succes este necesar ca un număr mare de grupuri ţintă, (în particular persoane cheie de la nivele de conducere şi decizie) să-şi exprime sprijinul şi angajamentul în recunoaşterea necesităţii schimbărilor şi în implementarea acestor schimbări. Pe baza modelului dezvoltării integrate a organizaţiilor, se pot identifica patru factori de blocaj în implementarea strategiei actualizate: strategici (complexitatea decizională), structurali (birocraţia specifică oricărui sistem, mijloace umane şi financiare limitate, dimensiunea şi complexitatea), culturali (teama de risc, tradiţia „continuităţii”, schimbarea mentalităţii) şi comportamentali (absenţa stimulentelor individuale, neînţelegerea obiectivelor finale, demotivare şi frustrări, comportamentele de aşteptare).
Administraţia publică nu poate fi reformată într-un timp scurt. Este un proces pe termen lung, care trebuie să fie implementat de mai multe guverne consecutive, într-un mediu dificil, competitiv şi în continuă schimbare. De aceea, este nevoie de obţinerea unui consens în plan politic în ceea ce priveşte cerinţele necesare realizării întregului proces de reformă, prin:
- Diseminarea pe scară largă a informaţiilor privind reforma şi încurajarea participării cetăţenilor, a societăţii civile, a mediului de afaceri, a funcţionarilor publici la realizarea reformei, printr-un schimb democratic de opinii în legatură cu desfăşurarea acestui proces;
- Fundamentarea reformei pe baza unei analize profesioniste a stadiului actual, a activităţii şi performanţelor administraţiei publice, precum şi pe baza evaluării periodice a consecinţelor activităţilor finalizate;
- Folosirea experienţelor în domeniul reformei administraţiei publice din alte state, în special din statele membre UE şi din ţările candidate, menţinând totodată elementele istorice şi culturale ale administraţiei publice româneşti;
- Abordarea reformei în mod global: nicio schimbare izolată sau parţială nu trebuie realizată, dacă nu a fost concepută ca parte integrantă şi organică a întregii strategii de reformă;
- Abordarea reformei ca un proces deschis: componentele strategiei de reformă vor fi actualizate şi adaptate schimbărilor din mediul extern, dar şi transformării altor componente ale reformei, pentru a folosi în cel mai bun mod experienţa acumulată în timpul implementării;
- Stabilirea priorităţilor strategice: pentru fiecare etapă este stabilit un număr limitat de obiective prioritare, asupra cărora se va îndrepta întreaga atenţie şi pentru care vor fi alocate fondurile necesare. Acestea trebuie să fie acele schimbări care determină progresul reformei în ansamblul sau şi condiţionează sau influenţează toate celelalte transformări;
- Asigurarea continuităţii funcţionării administraţiei publice, astfel încât aceasta să îşi îndeplinească funcţiile în timpul reorganizării, descentralizării etc.;
- Coordonarea şi managementul întregii reforme dintr-un punct unic, la cel mai înalt nivel al Guvernului, pentru a asigura coerenţa implementării strategiei.