1. Consiliul Local. Noțiuni generale
După desființarea, în Decembrie 1989, a consiliilor populare, care funcționau ca organe locale ale puterii de stat, activitatea la nivelul comunelor și orașelor a fost preluată de către consiliile locale ale FSN, care au fost înlocuite ulterior de primării, organizate în baza Decretului –lege nr.8 din 7 ianuarie 1990.
Până la organizarea primelor alegeri locale, administrarea județelor, respectiv a municipiului București, a municipiilor, orașelor și comunelor s-a realizat prin prefecturi și primării.
Constituția din 1991, precum și dispozițiile Legii nr.215/2001, care a fost mai apoi modificată și completată prin Legea nr.67/2004 privind administrația publică locală, stipulează că autoritățile administrației publice locale prin care se realizează autonomia în orașe și comune sunt consiliile locale și primarii aleși în condițiile legii.
În conformitate cu aceleași dispoziții, aceste autorități se organizează și funcționează în comune și orașe, prin genericul “orașe” înțelegând și municipiile. Consiliile locale[1] se pot organiza și în subdiviziunile unor municipii. Astfel de subdiviziuni sunt organizate, deocamdată, numai în București și sunt denumite sectoare.
Inițial, în prima formă a Legii nr.70/1991 privind alegerile locale, numai consiliile locale au fost alese prin vot direct. Ulterior, principiul alegerii prin vot direct a fost extins și pentru consiliile județene. Articolul 1 al Legii nr.67/2004 pentru modificarea legii privind alegerile locale precizează:”Consiliile locale, consiliile județene, primarii și Consiliul General al Municipiului București se aleg prin vot universal, egal, direct, secret, și liber exprimat. Viceprimarii se aleg prin vot indirect, de către consiliie locale”.
2. Alegerea consiliului local
Actuala reglementare[2], cu privire la alegerea consiliului local, reia tradiția (întreruptă) dispozițiilor legale din perioada interbelică, revenind la denumirea de consilier.
Conform dispozițiilor aceluiași act normativ: “Consiliile locale […] se aleg prin vot universal, egal, direct și liber exprimat”.
Potrivit prevederilor art. 29 din Legea nr. 67/2004, numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de populația comunei sau a orașului, raportată de Institutul Național de Statistică și Studii Economice, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile.
Astfel, în timp ce numărul minim de consilieri este de 9, pentru localitățile cu până la 1.500 de locuitori, numărul maxim al acestora este de 31 de consilieri, în cazul localităților cu peste 400.000 de locuitori.
Pentru Consiliul General al Municipiului București este prevăzut un număr de 55 de consilieri.
De precizat este însă faptul că Legea nr. 67/2004 prevede că până la organizarea viitoarelor alegeri generale toate consiliile locale (ca și cele județene) vor funcționa cu actualul număr de consilieri, iar consilierii in funcție iși vor exercita mandatul până la acea dată.
Toate instituțiile, procedurile și instrumentele juridice privind alegerile locale sunt reglementate prin Legea alegerilor locale nr. 70/26 noiembrie 1991, publicată în M.O. nr. 239 din 23 noiembrie 1991, modificată și completată prin Legea nr.25/1996 (M.O. nr. 77 din 13 aprilie 1996) și republicată cu o nouă numerotare a articolelor, în M.O. nr.79 din 18 aprilie 1996, modificată și completată prin Legea nr.164/1998 (M.O. nr.284/1998), O.U.G. nr.28/2000 și 63/2000 (M.O. nr.240/2000), respectiv Legea nr.67/2004 republicată în 2007 (M.O. nr.333 din 2007), O.U.G. nr.20/2008.
Condiții de eligiblitate și incompatibilități
Condiții de eligibilitate:
Potrivit Constituției și Legii nr. 67/2004 republicată, o persoană fizică trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții pentru a fi ales consilier:
- calitatea de alegător;
- vârsta de cel puțin 23 de ani;
- domiciliul în comuna respectivă sau în respectivul oraș;
- să nu aibă funcția de magistrat (judecător sau procuror) sau să nu fie militar activ ori alt funcționar căruia îi este interzis, potrivit art.37, alin.3 din Constituție, asocierea în partide politice;
- dacă, candidează independent, trebuie să îndeplinească și condiția listei de susținători.
Incompatibilități:
În legislația noastră (art. 30 din Legea nr. 67/2004) este prevăzută incompatibilitatea funcției de consilier cu alte funcții publice:
- prefect, subprefect, primar;
- senator sau deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de statși cele asimilate acestora;
- funcțioanar public în aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice centrale și locale, al consiliului județean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local și județean, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrașiei publice centrale;
- angajat în cadrul autorităților administrației publice locale respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din județul respectiv;
- manager sau membru în consiliul de administrație al regiilor autonome ori conducător al societăților comerciale înființate de consiliile locale sau de consiliile județene;
- alte incompatibilități stabilite prin lege.
Este, de asemenea, necesar, să precizăm că aceste condiții de eligibilitate trebuie îndeplinite la data depunerii candidaturii, iar situațiile de incompatibilitate devin incidente numai în momentul exercitării mandatului.
3. Circumscripțiile electorale teritoriale și secțiile de votare
- Circumscripțiile electorale
Circumscripția electorală reprezintă delimitarea teritorială, în funcție de domiciliu, a numărului de locuitori ce pot fi reprezentați în consiliul local și care rămâne valabilă până la viitoarele alegeri.
Legea nr. 67/2004 stabilește că, pentru alegerea consiliilor locale, fiecare comună, oraș, municipiu, subdiviziune adminitrativ – teritorială a municipiului constituie o circumscripție electorală.
Numerotarea circumscripțiilor în cadrul unui județ (municipiului București) se face de către prefect, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, urmând ca acestea să fie aduse la cunoștința populației, de primari, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor.
- Secțiile de votare
Secțiile de votare sunt delimitate în cadrul circumscripției electorale care grupează, în principal, în funcție de domiciliu, alegătorii spre a se putea organiza și desfășura, în mod ordonat și civilizat, alegerile.
Legislația noastră stabilește regula constituirii unei secții de votare, în localități cu peste 2000 de locuitori, la 1000 – 2000 de locuitori, iar în comunele sub 2000 de locuitori se organizează o singură secție de votare. Două excepții sunt prevăzute de lege: organizarea unor secții de votare în localitățile greu accesibile sau izolate, dacă distanța față de reședința comunei este mai mare de 5 km, și organizarea unor secții de votare pe lângă unitățile militare, dacă ezistă cel puțin 50 de alegători.
Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare se face de către primari, prin dispoziție, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor, tot primarul având și obligația de a aduce la cunoștința alegătorilor delimitarea și numerotarea acestora, în aceeși perioadă de timp, cu indicarea sediului secției de votare.
4. Constituirea consiliilor locale
Evenimentul ca atare se produce în termen de 20 de zile de la data alegerilor[3]. Convocarea consilierilor pentru ședința de constituire se face de către prefectul județului. La aceasta participă prefectul sau reprezentantul său, precum și primarul nou ales, chiar dacă procedura de validare a sa nu a fost finalizată. Ședința este legal constituită, așa cum prevede legea, în condițiile când consilierii aleși sunt reprezentați în proporție de 2/3. Dacă nu se întrunește acest cvorum minim, ședința se va reorganiza, în aceleași condiții, după trei zile, la convocarea prefectului. În condițiile când și de această dată nu se asigură cele 2/3, ședința este reprogramată peste alte trei zile, în aceleași condiții.
În situația în care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima convocare datorită absenței, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor aleși care au lipsit nemotivat la cele 3 convocări anterioare; dacă aceștia nu pot fi înlocuiți de supleanții inscriși pe listele de candidați respective, se vor organiza alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile. Ordinul prefectului, care are acest obiect, poate fi atacat de cei în cauză, la instanța de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare, hotărârea primei instanțe fiind definitivă și irevocabilă. Absența consilierilor de la ședința de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizare sau a facut imposibilă prezența acestuia, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forța majoră.
Atunci când ședința este legal constituită, lucrările acesteia sunt conduse de consilierul cel mai în vârstă, asistat de doi consilieri dintre cei mai tineri. Se alege apoi o comisie de validare, formată din 3 – 5 consilieri, care va funcționa pe întreaga durată a mandatului.
După ce verifică legalitatea alegerii fiecărui consilier, comisia de validare propune consiliului validarea sau, eventual, invalidarea mandatelor, numai în următoarele situții:
- în cazul în care constată încălcarea condițiilor de eligibilitate;
- în cazul în care costată că alegerea consilierilor s-a făcut prin fraudă electorală, probată în condițiile Legii privind alegerile locale.
În situația în care consilierul ales renunță la această calitate înainte de ședința de constituire, se supune validării mandatul supleantului său.
Validarea sau invalidarea mandatelor se face în ordine alfabetică prin votul dechis al majorității consilierilor prezenți la ședință. Să reținem că persoana al cărui mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.
Consiliul este legal constituit după validarea mandatelor a cel puțin două treimi din numărul consilierilor.
Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor de consilieri poate fi atacată, de către persoanele interesate, la instanța de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la adoptare sau comunicare (în cazul celor absenți de la ședință). Instanța este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile.
După validarea mandatelor, consilierii depun jurământul prevăzut de Lege[4]. Cei ce refuză depunerea jurământului sunt considerați demisionați de drept.
După depunerea jurământului, președintele de vârstă, care a condus ședința, declară consiliul legal constituit și propune alegerea unui președinte de ședință, prin votul dechis al majorității consilierilor în funcție, pe o perioadă de cel puțin 3 luni, care va conduce ședințele consiliului și va semna hotărârile adoptate de acesta. Consilierul ales în aceste condiții, poate fi schimbat din funcție la inițiativa a cel puțin 2/3 din numărul consilierilor, cu votul majorității consilierilor în funcție.
După constituire, consiliul local iși organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Pot fi membri ai acestor comisii numai consilierii cu excepția viceprimarului.
Potrivit dispozițiilor Legii nr.67/2004, în asigurarea liberului exercițiu al mandatului lor, consilierii locali, ca și ceilalți aleși locali (primaru, consilierii județeni), îndeplinesc o funcție de autoritate publică, beneficiind de dispozițiile legii penale cu privire la persoanele care ocupă o funcție ce implică exercițiul autorității de stat. De asemenea, în exercitarea mandatului, consilierii sunt în serviciul colectivității locale.
În consecință, consilierii, ca și titulari ai puterii publice, sunt obligați să respecte Constituția și legile, să protejeze interesele colectivității care i-a ales, respectând interesul național, să sprijine alegătorii în rezolvarea problemelor cu care se confruntă, să acționeze pentru prosperitatea comunității care le-a dat mandatul.
Atât consilierii locali, cei județeni cât și primarul și viceprimarii au și calitatea de funcționari publici, fiind supuși normelor care fundamentează statutul funcționarilor publici[5].
Potrivit dispozițiilor Legii administraţiei publice locale, aleșii locali – consilieri, primari, viceprimari, președinții și vicepreședinții consiliilor județene dar și persoanele din aparatul propriu, secretari etc., răspund, după caz, civil, administrativ sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin.
[1] Corneliu Manda, Cezar C. Manda, Dreptul Colectivităților locale, Editura C.H.Beck, ed. a-III-a, București, 2007, pp. 153-158 și 233-246
[2] Legea nr. 67/2004, republicată (art.1), privind alegerile locale
[3] În prealabil, după stabilirea rezultatului votării, respectiv după stabilirea numărului de consilieri prevăzut de lege pentru consiliul local, sunt eliberate certificate prin care se dovedește alegerea fiecărui consilier. După împlinirea acestei proceduri, este posibilă constituirea consiliului local, ca autoritate, format din consilieri aleși.
[4] Textul jurământului este următorul:”Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea, pentru binele locuitorilor comunei (orașului, județului). Așa să-mi ajute Dumnezeu”.
[5] V. I. Prisăcaru, Tratat de drept administrativ, Editura “ALL”, București, 1966, p. 180