Instituţiile care acţionează la nivelul administraţiei publice centrale din România sunt, conform legii, în număr de 28, printre acestea incluzându-se ministerele, precum şi alte autorităţi centrale independente, cum ar fi Serviciul Vamal, sau Biroul Naţional de Statistică.
În categoria administraţiilor publice locale se includ prefecturile (ca organisme de reprezentare a Guvernului în teritoriu, având rol legislativ), consiliile judeţene, locale, orăşeneşti şi comunale, precum şi primăriile (ca autorităţi executive menite să pună în aplicare la nivel local deciziile adoptate de către prefecturi sau de către autorităţile centrale abilitate). În România autorităţile publice locale se constituie şi funcţionează la nivelul unităţilor teritorial-administrative (judeţe), precum şi la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor. Satele şi cătunele sunt unităţi administrative fără organisme proprii de conducere, ele aparţinând din acest punct de vedere de autorităţile comunelor învecinate.
Prefecturile reprezintă instituţii publice cu personalitate juridică care se organizează şi funcţionează în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, cu rolul de a îndeplini atribuţiile si prerogativele conferite prefectului prin Constituţie, Legea Administraţiei Publice Locale şi prin alte acte normative. Prefectura are rolul de a reprezenta Guvernul în teritoriu şi de a aplica şi implementa deciziile acestuia la nivelul comunităţilor locale. Întrucât prefectura este o autoritate locală cu rol de reprezentare, ea este condusă de către un prefect, care este numit de către Guvern, la recomandarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice de la nivel judeţean, cu rol de coordonare a activităţii consiliilor comunale şi oraşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor judeţului, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, şi este între 30 şi 36. Consiliul judetean ales in conformitate cu prevederile legii se completeaza cu presedintele consiliului judetean, care are drept de vot si conduce sedintele acestuia.
Constituirea consiliilor judetene se face in termen de 3 zile de la data depunerii juramantului de catre presedintele consiliului judetean. Convocarea consilierilor declarati alesi pentru sedinta de constituire se face de catre presedintele consiliului judetean. La sedinta de constituire pot participa prefectul sau un reprezentat al acestuia.
Ședinta este legal constituită dacă participa cel puţin doua treimi din numarul consilierilor judeţeni aleşi. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste două zile, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituita, se va proceda la o noua convocare de catre presedintele consiliului judetean, peste alte doua zile, in aceleasi conditii.
În situaţia în care consiliul judeţean nu se poate reuni nici la această ultima convocare, din cauza absenţei fara motive temeinice a consilierilor, preşedintele consiliului judeţean va declara vacante, prin dispoziţie, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocari anterioare, urmând să fie completate cu supleanţi.
Consiliul judeţean, ca autoritate deliberativă a administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean, îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:
- atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean.
- atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului
- atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului
- atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine
- atribuţii privind cooperarea interinstitutionala
- Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativteritoriale în societăţi comerciale, regii autonome de interes judeţean, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului judeţean, în condiţiile legii, respectând configuraţia politică rezultată după alegerile locale.
G) alte atribuţii prevăzute de lege.
Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţă ordinară în fiecare lună, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean. Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cerereapreşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată preşedintelui consiliului judeţean, în cazuri excepţionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.
Consiliile locale, municipale, orăşeneşti şi comunale sunt autorităţi colegiale ale administraţiei publice locale, ce se bucură de un statut autonom, în sensul că ele deliberează asupra intereselor specifice ale colectivităţilor locale şi decid cu privire la modul de realizare a acestora fără niciun amestec din partea autorităţilor administraţiei de stat.
Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia comunei, oraşului sau municipiului raportată de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile. În consecinţă, un consiliu local poate avea între 9 şi 31 de consilieri, iar Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 55 de consilieri. Constituirea consiliilor locale se realizeaza in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor.
Consiliul local se declară legal constituit dacă majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurământul. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali validaţi.
Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale.
Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:
- atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local:
- aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local;
- aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;
- exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.
- atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului :
- aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
- aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;
- stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;
- aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnicoeconomice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;
- aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;
- atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului :
- hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
- hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;
După constituire, consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.
După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.
Consiliul local îşi exercită mandatul de 4 ani de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales. Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului. De asemenea, se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului.Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţele extraordinare.
Primăriile sunt instituţii publice, cu activitate permanentă, care aduc la îndeplinire efectivă hotărârile Consiliilor Locale şi soluţionează probleme curente ale colectivităţilor în care funcţionează. Primăriile sunt instituţii cu personalitate juridică, având la nivelul colectivităţilor locale rolul de putere executivă. Ele sunt conduse de către un primar, care este ales direct de către cetăţeni prin vot egal, direct, secret şi liber exprimat.
Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalţi conducatori ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.
Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa, primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii.
Compartimentele funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual. Primarul conduce serviciile publice locale. Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.
Un exemplu este cel al municipiului Constanţa, care publică pe propriul site web, într-o secţiune special destinată acestui scop, proiectele pe care urmează să le supună aprobării Consiliului Local. Orice membru al comunităţii locale îşi poate exprima părerea privind proiectele publicate, şi poate trimite sugestii sau observaţii on-line, la o adresă de e-mail creată în acest scop. În acest fel autorităţile locale implementează una dintre direcţiile pogramului de reformă în sistemul administraţiei publice, care prevede creşterea gradului de implicare a cetăţenilor în procesul decizional la nivelul administraţiilor publice.