Litigiile care apar intre autoritatile publice si particulari si care privesc actele administrative emise de catre autoritati se solutioneaza in cadrul unei proceduri care poarta denumirea de contencios administrativ. Intotdeauana unul dintre subiectele contenciosului administrativ va fi o autoritate publica, si anume cea care a emis actul administrativ apreciat ca ilegal. Pana in 2004, a fost in vigoare legea 29/1990 care reglementa contenciosul administrativ. In anul 2004, a fost adoptata legea 554 care in prezent reprezinta cadrul legal al contenciosului administrativ.
Legea 29/1990 dadea posibilitatea persoanei vatamate intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim de o autoritate publica printr-un act administrativ ilegal, sa se adreseze instantei de contencios administrativ. Mai aveau aceasta posibilitate si prefectul judetului, ca si Ministerul Public.
Legea 554/2004 a largit cadrul persoanelor care se pot adresa instantei de contencios administrativ. Legiuitorul denumeste aceste persoane care se pot adresa instantei de contencios administrativ ca purtand numele de subiecte de sezină. In art.1, alin.1 al legii 554/2004, se arata ca orice persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim de o autoritate publica prin emiterea unui act administrativ ilegal sau prin refuzul emiterii unui act administrativ ori prin tacerea acestuia, se poate adresa instantei de contencios administrativ pentru anularea actului administrativ ilegal sau obligarea la eliberarea lui si acoperirea prejudiciului cauzat de actul administrativ ilegal. Prejudiciul poate fi material sau moral. Ex: in cazul in care primaria emite o autorizatie de demolare pentru o constructie apreciind ca aceasta nu a fost ridicata potrivit normelor legale. In cazul in care instanta de contencios administrativ va admite actiunea formulata de persoana vatamata prin autorizatia de demolare, instanta se va putea pronunta si cu privire la repararea prejudiciului material. Daca se va proba in instanta ca persoana vatamata a suferit si un prejudiciu moral datorita efectelor produse de actul administrativ considerat ilegal, instanta va obliga autoritatea emitentasa acopere si contravaloarea prejudiciului moral cauzat.
Legea contenciosului administrativ 554/2004, a largit sfera persoanelor care se pot adresa cu plangere in instanta de contencios administrativ. Astfel, prima categorie o constituie orice persoana fizica sau juridica care a fost vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ emis de o autoritate publica sau prin refuzul de a emite un act administrativ ori prin tacerea administratiei publice. In aceasta situatie, persoana vatamata poate solicita instantei de contencios administrativ:
- recunoasterea dreptului pretins
- anularea actului administrativ ilegal in tot sau in parte
- acoperirea prejudiciului material sau/si moral cauzat de actul administrativ ilegal
Un al–2-lea subiect de sezina, il reprezinta Avocatul Poporului. Acesta poate formula actiune in contencios administrativ in 2 situatii:
1). Avocatul Poporului afla despre existenta actului administrativ ilegal in urma activitatii pe care o desfasoara potrivit legii sale organice de functionare
2). Avocatul Poporului afla despre existenta unui act administrativ ilegal ca urmare a sesizarii pe care i-o face persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim.
In prima situatie, apare o problema de pus in discutie. Avocatul Poporului formuleaza actiune in contenciosul administrativ, iar presedintele instantei de judecata primind cererea de chemare in judecara va dispune citarea de catre Avocatul Poporului a autoritatii emitente a actului administrativ ilegal in calitate de pârâtă si a persoanei vatamate in calitate de reclamant. Prin urmare, fara voia sa persoana vatamata poate ajunge reclamant intr-o cauza aflata pe rolul instantei judecatoresti, ceea ce inseamna ca prin aceasta se incalca in mod grav principiul disponibilitatii. Potrivit acestui principiu, in cadrul unui proces de natura civila, reclamantul este cel care stabileste cadrul procesual, el fiind acela care va dispune cu privire la persoana fizica sau juridica pe care intelege sa le cheme in judecata si tot el va dispune cu privire la obiectul actiunii sale. In ipoteza in care, in actiunea formulata de Avocatul Poporului este introdus in cauza reclamantul, fara ca acesta sa-si fi exprimat vointa liber in acest sens, respectivul principiul este infrant. O astefel de solutie poate atrage chiar si prejudicii de natura materiala persoanei care este introdusa intr-o cauza fortat. Astfel, in cazul in care Avocatul Poporului va pierde procesul, instanta de judecata statuând irevocabil ca actul administrativ atacat in justitie de Avocatul Poporului a fost emis in conditii depline de legalitate, reclamantul introdus in cauza fara voia sa va cadea in pretentii (va fi obligat sa suporte toate cheltuielile de judecata efectuate in cursul procesului).
Actiunea in instanta de contencios administrativ mai poate introduce un nou subiect de sezină, si anume Agentia Nationala a Functionarilor Publici. Aceasta poate promova o atiune in contencios administrativ daca constata potrivit propriilor atributii din legea de organizare, emiterea unui act administrativ ilegal in domeniu sau daca este sesizata cu o astfel de situatie. De asemenea, Ministerul Public, in exercitarea atributiilor specifice cand constata ca au fost incalcate drepturi si libertati cetatenesti prin emiterea unui act administrativ ilegal, poate promova o actiune in contenciosul administrativ. Prefectul este un alt subiect de sezina care are competenta materiala de a ataca un act adminstrativ considerat ilegal si care a fost emis de o autoritate a administratiei publice locale sau judetene. Legiuitorul prevede ca in cazul in care un astfel de act administrativ este atacat in instanta de contencios administrativ, el se considera suspendat de drept. Prefectul poate ataca actul administrativ in instanta de contencios adminstrativ ca urmare a principalei atributii pe care acesta o are – aceea de control al legalitatii actelor administrative emise de autoritatile locale sau judetene din judetul in care fiinteaza ca prefect. Prefectul are o competenta materiala limitata, el putand ataca in instanta de contencios administrativ doar actele administrative emise de autoritatile locale si judetene. In schimb, Avocatul Poporului sau Agentia Nationala a Functionarilor Publici au o competenta generala, acestea putand ataca orice act administrativ care face parte din categoria celor care sunt reglementate de lege.
Legea 554/2004 introduce posibilitatea ca orice persoana juridica de drept public, decat persoana vatamata sa se poata adresa instantei de contencios administrativ. Actiunea pe care subiectul de sezina o poate promova in instanta de contencios administrativ poarta numele de actiune in contencios adminstrativ, urmand a fi judecata in institutiile specializate. La nivelul tribunalelor, Curtii de Apel, si a Înaltei Curti de Casatie si Justitie sunt organizate sectii de contencios administrativ care au in competenta judecarea unor astfel de litigii.