Focus-grupurile (interviurile de grup) sunt întâlniri interactive facilitate, cu grupuri mici de cetăţeni. Moderatorul lor conduce participanţii la discuţii printr-un set de întrebări despre un anumit subiect.
Cetăţenii sunt invitaţi să ia parte la astfel de discuţii în grup şi numai cei invitaţi pot participa, pentru că focus-grupurile nu sunt întâlniri deschise. Iniţial, sunt 7-12 participanţi care provin dintr-o anumită categorie socială sau un grup de interes (ex. profesori, pensionari, membrii ai unor asociaţii de proprietari, studenţi, tinere mame, etc.). Participanţii sunt rugaţi să ia parte la o discuţie care se structurează pe un set de întrebări - “chestionar”.
Moderatorul focus-grupului, sau un asistent, realizează o transcriere sau un rezumat scris al întrebărilor. Focus-grupul este repetat de câteva ori, folosindu-se acelaşi set de întrebări, până când acesta nu mai generează alte noi răspunsuri. În acel moment, organizatorii focus-grupului pot să fie satisfăcuţi de faptul că au informaţii complete despre atitudinile şi opiniile participanţilor referitoare la subiectele dezbătute în cadrul discuţiilor de grup.
Focus-grupurile reprezintă o modalitate relativ simplă, rapidă şi ieftină de a avea un feedback din partea cetăţenilor. Ele pot fi folosite într-o varietate de situaţii, ca de exemplu:
- planificarea strategică – pentru a testa propunerile sau soluţiile înainte ca acestea să fie definitiv adoptate;
- evaluarea – pentru a afla nevoile unui grup specific;
- testarea – noile servicii ale administraţiei, programe, manifestări, sloganuri, preţuri, rate şi taxe, proceduri de facturare, etc.;
- pregătirea serviciilor /satisfacerea clientului - pot fi folosite înainte, în timpul şi după pregătirea sau prestarea serviciilor;
- planificarea sondajelor – se foloseşte pentru testarea chestionarului unui sondaj;
- un mod rapid şi eficient de obţinere a feedback-ului – pentru manageri, lideri, politicieni, etc.
Focus-grupurile pot avea multiple utilităţi în cadrul unei activităţi specifice. De exemplu, în contextul planificării investiţiilor, focus-grupurile pot fi folosite pentru:
- a ajuta la conceperea unui chestionar prin care să se determine priorităţile cetăţenilor, fie la nivel general fie în cadrul unui grup specific de interese;
- a ajuta la determinarea priorităţilor în cadrul unui sector specific sau pentru a testa priorităţile propuse de către administraţia locală;
- a determina atitudinile care ar putea afecta succesul sau eşecul unui proiect (Vor separa cetăţenii deşeurile astfel încât o nouă facilitate de eliminare a deşeurilor să poată fi efectiv folosită?)
Cheia pentru o serie de focus-grupuri de succes este realizarea unui chestionar bine gândit. Aceasta trebuie realizat foarte atent. Trebuie să cuprindă 7-10 întrebări deschise, să înceapă cu întrebări generale şi să conducă la întrebări cât mai specifice.
Moderatorii focus-grupului lucrează în echipă, aceasta fiind alcătuită dintr-un moderator şi un asistent. Moderatorul focus-grupului nu este liderul grupului şi nu trebuie să conducă discuţiile ori să sugereze grupului anumite concluzii.
Odată ce discuţiile au evoluat, este sarcina moderatorului să le ghideze cursul rămânând complet neutru şi nepărtinitor în acelaşi timp. Moderatorul trebuie să menţină concentrarea grupului, asigurându-se că fiecare participnt are posibilitatea să se exprime. Aceasta înseamnă că trebuie să se asigure că discuţiile nu sunt dominate de o singură persoană şi că, până şi cea mai timidă persoană din grup a avut ocazia să-şi aducă propria contribuţie la discuţii.
Chestionar folosit în proiectul “Reciclarea deşeurilor” – Râmnicu VâlceaAcesta este un chestionar folosit de către primăria din Râmnicu Vâlcea pentru a descoperi ce atitudini au cetăţenii în legătură cu reciclarea deşeurilor şi pentru a genera idei despre cum să facă populaţia să devină interesată de reciclare: 1. Ce ştim noi despre problema colectării deşeurilor în acest oraş. 2. Dar despre experienţa gospodăriilor sau cartierelor în colectarea deşeurilor? Să discutăm despre sistemul de colectare a deşeurilor şi despre problemele pe care le prevedeţi. 3. Ce fel de reziduuri aruncaţi? Să abordăm şi acest aspect. 4. Ce ştiţi, sau ce aţi auzit referitor la reciclarea deşeurilor menajere? 5. Ce anume, dacă este cazul, reciclaţi în mod curent? 6. Vedeţi avantaje sau dezavantaje în procesul de reciclare? 7. Ce vă împiedică să reciclaţi? |
Dacă moderatorul nu este mulţumit pentru că grupul nu a arătat tot ce ştie sau simte faţă de o anumită întrebare, o practică bună este aceea a folosirii “argumentărilor”. “Argumentările” sunt fraze care antrenează grupul să aprofundeze întrebarea şi să furnizeze mai multe informaţii despre ceea ce gândeşte. Iată câteva exemple în acest sens: "vă rog să descrieţi ceea ce doriţi să spuneţi!", "explicaţi, vă rog!", "nu înţeleg!", "puteţi să daţi exemple?", "vă rog, continuaţi", "altceva?" etc.
Ultima etapă a procesului discuţiilor de grup este completarea unui raport. Întocmirea raportului este responsabilitatea moderatorului şi acesta trebuie întocmit imediat după terminarea sesiunii, de preferat înainte de cel de-al doilea sau al treilea focus-grup.