Sondajele sunt folosite pentru a descoperi realităţile (incluzând atitudini şi păreri) despre membrii unei categorii a populaţiei.
Există trei feluri de sondaje:
- Sondaje pentru întregul grup
Când iniţiatorii sondajului doresc să descopere realitatea dintr-un grup mai mic, ei realizează un sondaj care se adresează fiecărui membru în parte.
- Sondaje eşantionate - realizate pe un eşantion reprezentativ
În general, un sondaj este folosit pentru a evalua opiniile unui grup mai larg, ca de exemplu întreaga populaţie a unei comunităţi, ori o parte însemnată a acesteia. Pentru aceasta, un sondaj este de obicei realizat pe un grup considerat a fi un eşantion reprezentativ al populaţiei şi nu pe fiecare persoană în parte. Astfel, informaţiile colectate de la o parte a populaţiei sunt considerate a fi reprezentative pentru întreaga populaţie.
- Sondaje aleatorii
Pentru a obţine rezultate reale, putem spune că un chestionar trebuie să fie distribuit unei majorităţi semnificative, unui eşantion reprezentativ pentru populaţia sondată. Opusul unui sondaj care se realizează pe un eşantion reprezentativ este un sondaj în cadrul căruia chestionarul se distribuie oricui îl solicită. Astfel de sondaje se mai numesc câteodată şi “sondaje aleatorii”. Rezultatele unor astfel de sondaje pot fi interesante, dar nu constituie o bază reală pentru prezicerea comportamentului unei mari majorităţi a populaţiei. Chiar dacă 50% dintre cetăţenii oraşului ar răspunde acestui sondaj, acest 50% din populaţie nu ne informează neapărat în mod real despre opiniile celeilalte jumătăţi care nu răspunde la acest sondaj.
Un sondaj este mult mai util atunci când realizatorii lui solicită răspunsuri simple la întrebările directe – întrebări la care se poate răspunde cu “Da” sau “Nu” sau prin alegerea unuia dintre mai multe răspunsuri alternative date. Sondajele trebuie folosite numai când realizatorii lor aşteaptă şi intenţionează să folosească rezultatele şi doresc să le facă publice. În mod constant, un sondaj trebuie să prezinte întrebări serioase şi nu să ofere opţiuni care nu sunt acceptabile din punct de vedere politic sau care nu sunt realizabile.
Sondajele pot fi instrumente importante în planificarea bugetelor administraţiei, pentru investiţii şi dezvoltare economică. De exemplu, printr-un sondaj pot fi întreabaţi cetăţenii despre nivelul lor de satisfacţie faţă de serviciile administraţiei, ca de exemplu repararea străzilor, curăţenie, iluminatul public, spaţiile publice, colectarea deşeurilor, dezăpezire, supravegherea câinilor vagabonzi, transportul public, etc. Unele sondaje pot evalua opinia generală a cetăţenilor cu privire la importanţa fiecăruia dintre aceste servicii.
Cheia pentru un eşantion bun constă nu numai în mărimea acestuia, ci în gradul de reprezentativitate pentru populaţia pentru care se realizează sondajul. Totuşi, în analizele statistice, se consideră că greşelile de eşantionare descresc uşor dacă mărimea eşantionului este de peste 400 de chestionare. Mărimea eşantionului produce în general, o eroare de 5% sau mai puţin – destul de mult pentru marea majoritate a rezultatelor.
Este esenţial ca fiecare categorie socială, de vârstă, sex, profesională, de educaţie, prezentă în populaţia vizată de sondaj să fie reprezentată în eşantion în funcţie de ponderea pe care o deţine în ansamblul întregii populaţii.
În cele mai multe cazuri este de recomandat să se obţină asistenţă specializată pentru realizarea eşantionului, revizuirea chestionarului, personal instruit care să adreseze întrebările (dacă acesta este necesar) şi pentru interpretarea rezultatelor. Sondajele întâmplătoare, fără un eşantion determinat ştiinţific, nu pot produce rezultate reale. Rezultatele acestora pot fi folosite pentru evaluări imediate, pentru a informa şi pentru a arăta publicului că părerile lui sunt considerate a fi importante. Oricum, ar putea constitui o greşeală ca deciziile să se bazeze pe rezultatele unui sondaj ne-ştiinţific.
Rezultatele sondajului vor fi bune sau nu şi în funcţie de chestionar. De aceea este necesară realizarea foarte atentă a întrebărilor. De preferat ar fi ca întrebările să fie simplificate, specifice, scurte şi logice. Simetria este, de asemenea, foarte importantă – aceasta pentru că formatul întrebărilor trebuie să fie asemănător, iar întrebările care se contrazic trebuie eliminate.
Date fiind aceste cerinţe, chestionarul trebuie să fie rezultatul muncii unui grup mic şi trebuie să se realizeze participativ sau să fie revizuit de către principalele grupuri de interes ale administraţiei locale, ca de exemplu de către şefii compartimentelor ori de către aleşi. Chestionarul trebuie să fie realizat clar, fără ambiguităţi.
Testarea chestionarului se poate realiza folosind un eşantion mic ori în cadrul unui “focus-group”. Faceţi completări, modificări, acolo unde este necesar, bazându-vă pe rezultatele testării. Testul nu se face pentru conţinutul întrebărilor, ci pentru a clarifica întrebările şi chestionarul în sine. Dacă participanţii nu înţeleg întrebările sau formatul chestionarului, rezultatele nu ar fi clare şi ar putea fi periculoase. De exemplu, dacă participanţii nu înţeleg întrebarea, răspunsurile ar putea produce un rezultat pe care nimeni nu şi l-ar dori.
Majoritatea chestionarelor pentru sondaje vor începe cu un paragraf introductiv / explicativ sau chiar două, pentru a se indica scopul sondajului, sau pentru a furniza un context şi a asigura persoana care răspunde, sau completează sondajul, de anonimatul răspunsurilor sale. Asiguraţi-vă că sondajul este anonim.