Suspendarea unui act administrativ reprezintă întreruperea efectelor juridice pe care le produce actul administrativ pentru o anumită perioadă de timp. Există o distincţie între suspendarea unui act administrativ care reprezintă o sancţiune dispusă împotriva unui act apreciat ca fiind ilegal şi sancţiunea administrativ disciplinară care intervine în cazul în care există un comportmanet neadecvat al unui funcţionar public în activitatea sa.
În primul caz sancţiunea este aplicată unui act administrativ ilegal. Ex: Constituţia Romaniei si legea administratiei publice locale retin ca prefectul poate ataca in instanta de contencios administrativ un act administrativ considerat ilegal, emis de o autoritate publica locala (Consiliul Local Judetean sau primarul). Actul atacat în justitie este suspendat de drept. Prefectul are la dispozitie un termen de 30 de zile in care poate ataca in instanta de contencios respectivul act administrativ considerat ilegal. Acţiunea este scutita de plata taxei de timbru, iar instanta de judecata se va pronunta in final cu privire la legalitatea actului administrativ atacat.
Exista o neconcordanta grava intre textul art.123, alin.5 din Constitutie si textul art.135, alin 1., din legea 215/2001, in sensul ca textul invocat din legea 215/2001 adauga textului Constitutiei si posibilitatea prefectului de a ataca in instanta de contencios administrativ un act administrativ emis de presedintele Consiliului Judetean, posibilitate neprevazuta in Constitutie.
În al doilea caz, textul art.209, alin.1 din Constitutie care arata ca daca s-a inceput urmarirea penala fata de un ministru, presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestuia din functia detinuta (este vorba de o optiune a acestuia nu de o obligatie). Art. 95 din Constitutie prevede ca presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie pentru savarsirea unor fapte grave prin care se incalca prevederile Constitutiei. Pentru a fi suspendat din functie de catre Parlament, in sedinta comuna a celor 2 camere trebuie sa existe votul a ½ +1 din votul deputatilor si senatorilor, iar inainte este necesar votul consultativ al Curtii Constitutionale. Parlamentul nu are competenta decat de a suspenda din functie pe acel presedinte care a incalcat prevederile constitutionale.
Suspendarea unui act administrativ mai poate fi dispusa de:
- catre organul ierarhic superior autoritatilor administrative emitente.
- de alte autoritati care desi nu sunt ierarhice superioare celor emitente, prin lege li se stabileste aceasta competenta.
- autoritatea administrativa care a emis actul administrativ respectiv.
- De asemenea, suspendarea poate fi dispusa si de instanta de judecata, in cazul in care prin producerea efectelor actului administrativ suspendat ar exista pericolul producerii unor pagube iminente.
Actele administrative pot fi revocate si retrase de catre autoritatea emitenta sau de catre organul ierarhic superior in cazul in care acestea nu mai reprezinta o modalitate de regelementare a relatiilor sociale specifice. Retragerea actelor administrative poate fi obligatorie sau facultativa. Exista si cateva exceptii de la principiul revocabilitatii actului administrativ:
- atunci cand actul administrativ este jurisdictional
- atunci cand se vizeaza acte administrative individuale in baza carora au luat nastere drepturi subiective si s-au incheiat contracte de munca sau contracte civile.
Motivele de revocare a unui act administrativ tin in principal de nelegalitatea respectivului act administrativ sau de inoportunitatile lui. Anularea unui act administrativ poate fi dispusa de catre instanta de judecata in cazul in care actul administrativ este ilegal.
Exista situatia in care nerespectarea unor conditii de forma duce la nu la anularea actului administrativ, ci chiar la inexistenta lui. Potrivit art.100 din Constitutia Romaniei ,decretele presedintelui Romaniei care nu sunt publicate in Monitorul Oficial sunt considerate ca inexistente. Art.108 din Constitutie stabileste acelasi regim juridic si pentru hotararile de Guverm care nu sunt publicate in Monitorul Oficial - ele sunt considerate inexistente.
Contractele administrative
- spre deosebire de actul administrativ care nu reprezinta o manifestare unilaterala de vointa din partea purtatorului puterii publice, contractul administrativ presupune ca ambele subiecte ale raportului juridic au drepturi si obligatii.
- purtatorul puterii publice are mai multe obligatii decat celalalt subiect de drept administrativ
Trasaturile contractelor administrative:
- in ceea ce priveste subiectele contractului administrativ, intotdeauna intr-un contract administrativ unul dintre subiecte, purtatorul puterii publice este o autoritate publica, celalalt subiect, parte a contractului administrativ este o persoana fizica sau juridica din exteriorul administratiei publice.
- subiectele contractului administrativ nu sunt egale asa cum se afla subiectele unui raport juridic civil, aceasta insemnand ca autoritatea publica va avea mai multe drepturi si mai putine obligatii
- obiectul contractului administrativ poate fi concesionarea terenurilor apartinand domeniului public, inchirierea unor bunuri apartinand domeniului public sau privat, etc.
- clauzele contractului administrativ sunt stabilite de lege pe baza si in executarea legii
- contractul administrativ este unul si acelasi lucru cu actul de gestiune.