Pin It

Ordonatorii de credite sunt persoanele împuternicite prin lege sau prin delegare să dispună şi să aprobe orice acţiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acestora. Şi în materia finanţelor locale unele subiecte de drept intră în raporturi de elaborare, aprobare şi execuţie a bugetelor locale ce poartă denumirea de ordonatori de credite.

Ordonatorii de credite sunt de trei categorii şi anume: ordonatori principali, ordonatori secundari şi ordonatori terţiari.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt preşedinţii Consiliilor judeţene, primarii unităţilor administrativ teritoriale, primarul general al municipiului Bucureşti şi primarii sectoarelor municipiului Bucureşti. Aceştia pot delega calitatea de ordonator principal de credite înlocuitorilor de drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza condiţiile delegării. Ordonatorii principali de credite au competenţa de a aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispoziţiilor legale precum şi de a repartiza creditele bugetare, aprobate prin bugetele locale pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective. Tot în competenţa lor intră şi verificarea modului de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi prin bugetele instituţiilor publice subordonate.

Conducătorii instituţiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din subordinea fiecărui consiliu local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, sunt după caz, ordonatori secundari sau terţiari de credite.

Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor subordonate ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispoziţiilor legale.

               Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale

               Ordonatorii de credite din bugetele locale indiferent de gradul lor au obligaţia să urmărească ca angajarea şi utilizarea creditelor bugetare să se efectueze numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuielile privind funcţionarea instituţiilor şi serviciilor publice.

               Ordonatorii principali de credite[1], în lunile aprilie, iulie şi octombrie, pentru trimestrul expirat, şi cel târziu în decembrie, pentru trimestrul al patrulea, au obligaţia de a prezenta în sedinţă publică, spre analiză şi aprobare de către autorităţile deliberative, execuţia bugetelor întocmite pe cele două secţiuni, cu excepţia bugetului împrumuturilor externe şi interne, cu scopul de a redimensiona cheltuielile în raport cu gradul de colectare a veniturilor, prin rectificare bugetară locală, astfel încât la sfârşitul anului:

  1. să nu înregistreze plăţi restante;
  2. diferenţa dintre suma veniturilor încasate şi excedentul anilor anteriori utilizat pentru finanţarea exerciţiului bugetar curent, pe de o parte, şi suma plăţilor efectuate şi a plăţilor restante, pe de altă parte, să fie mai mare decât zero.

               Ordonatorii principali de credite, în lunile aprilie, iulie şi octombrie, pentru trimestrul expirat, şi cel târziu în decembrie, pentru trimestrul al patrulea, au obligaţia de a prezenta în sedinţă publică, spre analiză şi aprobare de către autorităţile deliberative, execuţia
bugetului împrumuturilor externe şi interne, cu scopul de a redimensiona cheltuielile, astfel încât la sfârşitul anului:

  1. să nu înregistreze plăţi restante;
  2. diferenţa dintre tragerile autorizate în anul respectiv şi suma dintre plăţile efectuate şi plăţile restante să fie mai mare decât zero.

               Ordonatorii de credite principali, secundari şi terţiari ai bugetelor locale au răspunderi şi în următoarele planuri[2]:

  1. a) elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;
  2. b) urmărirea modului de realizare a veniturilor;
  3. c) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi a veniturilor bugetare posibil de încasat;
  4. d) înregistrarea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei pe care o conduc;
  5. e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;
  6. f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de investiţii publice;
  7. g) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;
  8. h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale;
  9. i) alte atribuţii stabilite de dispoziţiile legale.

               Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din credite bugetare prevăzute prin bugetul local se aprobă de ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi respectarea destinaţiei acestora.

 

[1] Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 49 modificat prin OUG nr. 63/2010, art. 1, alin. 25

[2] Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, art.23