Administrație publică

Pornind de la principiul anualităţii, execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, fapt care conduce la anumite reguli în ce priveşte problematica gestiunii fiscal–bugetare. Astfel orice venit neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată în cadrul prevederilor bugetare şi neplătită până la data de 31 decembrie se va încasa sau se va plăti, după caz,

în contul bugetului pe anul următor. În acelaşi timp creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept. Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile publice destinate cofinanţării contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Aşadar încheierea exerciţiului bugetar reprezintă un ansamblu de măsuri, operaţiuni, proceduri şi atitudini care potrivit legislaţiei finanţelor publice locale au menirea să contureze cu exactitate nivelul realizării indicatorilor de venituri şi cheltuieli la toţi participanţii la relaţiile bugetare.

               Încheierea exerciţiului bugetar presupune întocmirea contului anual de execuţie pentru fiecare buget local în parte. Astfel ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor locale şi judeţene, Consiliului General al Municipiului Bucureşti până la data de 31 mai a anului următor celui de execuţie conturile anuale de execuţie a bugetelor locale în structura următoare:

1. a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale; prevederi bugetare trimestriale/definitive; drepturi constatate din anii precedenţi şi din anul curent; încasări realizate; stingeri pe alte căi decât încasări; drepturi constatate de încasat.
2. b) la cheltuieli: credite de angajament; credite bugetare iniţiale şi credite bugetare definitive; angajamente bugetare; angajamente legale; plăţi efectuate; angajamente legale de plătit; cheltuieli efective.

Trimestrial şi anual ordonatorii principali de credite întocmesc situaţii financiare asupra execuţiei bugetare care se depun la Direcţiile generale ale finanţelor publice, iar după verificarea şi centralizarea lor, acestea întocmesc şi depun la Ministerul Finanţelor, situaţiile financiare centralizate privind execuţia bugetelor locale, la termenele şi potrivit unor norme stabilite minister[1]. Ministerul Finanţelor Publice transmite spre informare Ministerului Administraţiei şi Internelor o situaţie financiară centralizată privind execuţia bugetelor locale. Acelaşi minister comunică trimestrial şi anual unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale indicatori cu privire la execuţia bugetelor locale. Indicatorii se stabilesc prin metodologia aprobată prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice, după consultarea prealabilă a structurilor asociative ale autorităţilor administrativ-teritoriale. Ordonatorii principali de credite au obligaţia să întocmească şi să anexeze la situaţiile financiare anuale rapoarte anuale de performanţă, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate, precum şi situaţii privind angajamentele legale. Situaţiile finan­ciare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintă de către ordonatorii principali de credite spre aprobare consiliilor locale, judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.

În cadrul acestei etape se face şi evaluarea rezultatelor financiare ale execuţiei bugetare prin compararea veniturilor şi cheltuielilor efective realizate. Cu această ocazie se poate constata existenţa unui deficit bugetar care va fi acoperit din împrumuturi publice. Subliniem că în cazul bugetelor locale, legea reglementează principiul echilibrului bugetar, împrejurare în care se cere imperativ evitarea situaţiilor de deficit bugetar.

Excedentul anual al bugetului local[2] rezultat la încheierea exerciţiului bugetar, pe cele două secţiuni, după efectuarea regularizărilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi a transferurilor din bugetul de stat sau din alte bugete, precum şi după achitarea plăţilor restante, se reportează în exerciţiul financiar următor şi se utilizează, în baza hotărârilor autorităţilor deliberative, astfel:

1. a) ca sursă de finanţare a cheltuielilor secţiunii de dezvoltare;
2. b) pentru acoperirea temporară a golurilor de casă provenite din decalajele între veniturile şi cheltuielile secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare în anul curent, în limita disponibilului;
3. c) pentru acoperirea definitivă a eventualelor deficite ale secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare, după caz, la sfârşitul exerciţiului bugetar.

               Subvenţiile de la bugetul de stat către bugetele locale, necesare susţinerii implementării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, rămase neutilizate la finele exerciţiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local şi se utilizează în anul următor cu aceeaşi destinaţie pentru care aceste fonduri au fost acordate, în cadrul secţiunii de dezvoltare, până la finalizarea proiectelor respective.

               Prefinanţarea acordată beneficiarilor care au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local, rămasă neutilizată la finele exerciţiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local şi se utilizează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, în cadrul secţiunii de dezvoltare. Avansul acordat promotorilor de proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile care au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local, rămas neutilizat la finele exerciţiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local şi se utilizează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, în cadrul secţiunii de dezvoltare.

               În afara bugetului local se mai poate constitui fondul de risc de către autorităţile administraţiei publice locale, din comisioanele suportate de beneficiarii împrumuturilor garantate de către aceste autorităţi şi din alte surse. Acesta se păstrează în conturi separate, deschise la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, şi se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi, respectiv, pentru garanţii la împrumuturi externe. Nivelul comisionului de risc se determină de către ordonatorul principal de credite şi se aprobă de către autorităţile deliberative. Acest comision se aplică asupra valorii împrumutului garantat. Sumele aflate în fondul de risc la sfârşitul anului se regularizează cu bugetul local, în limita sumelor primite de la acest buget, iar diferenţa se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Contul de execuţie al fondului de risc se anexează la situaţiile financiare.

[1] Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 57

[2] OUG nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, publicată în M. Of. nr. 450 din 2 iulie 2010, art. I, alin. 27