Prin condiţiile de acces la funcţie înţelegem acele elemente specifice funcţiei publice prin care legiuitorul urmăreşte să garanteze valorificarea profesională a viitorilor funcţionari şi să limiteze arbitrariul în selecţie.
Cu caracter de condiţii generale ce trebuiesc îndeplinite de o persoană pentru a putea fi funcţionar public Legea nr.188/1999 enumeră (art.54):
- să aibă numai cetăţenia română şi să aibă domiciliul în România, pentru că numai un cetăţean român poate înţelege în detaliu problemele socio- economice, politice, culturale cu care se confruntă semenii săi şi îşi poate modela conduita astfel încât să îşi îndeplinească în mod optim prerogativele cu care a fost înzestrat prin învestire pe funcţie;
- să cunoască limba română, scris şi vorbit;
- să aibă capacitatea de exerciţiu deplină (are 18 ani împliniţi);
- să nu fi fost condamnată într-o infracţiune care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice;
- să fie aptă din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcţiei;
- să aibă studiile şi vechimea cerută de lege, când este cazul, pentru funcţia ce urmează să o ocupe;
- să fi fost declarată câştigătoare a concursului pentru ocuparea funcţiei, dacă acesta s-a organizat şi susţinut.
Aminteam că la aceste condiţii generale care au caracter constant, indiferent de funcţia publică şi de domeniul în care este reglementată, se adaugă şi condiţii speciale ce trebuiesc îndeplinite pentru anumite funcţii (cum ar fi vârsta, aptitudinile, cunoaşterea limbilor străine, etc).
Cu privire la recrutarea funcţionarilor publici, cariera unui funcţionar public se derulează între momentul naşterii raportului de serviciu şi momentul încetării acestuia. Pentru a putea apărea raportul de serviciu, persoana care aspiră la calitatea de funcţionar public trebuie să îndeplinească următoarele condiţii[1];
- a) are cetăţenia română şi domiciliul în România;
- b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
- c) are vârsta de minimum 18 ani împliniţi;
- d) are capacitate deplină de exerciţiu;
- e) are o stare de sănătate corespunzătoare funcţiei publice pentru care
candidează, atestată pe bază de examen medical de specialitate;
- f) îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege pentru funcţia publică;
- g) îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice;
- h) nu a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legatură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intentie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
- i) nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
- j) nu a desfăşurat activitate de poliţie politică, astfel cum este definită prin lege.
Legiuitorul a stabilit că ocuparea funcţiilor publice vacante şi a funcţiilor publice temporar vacante se poate face numai în condiţiile legii privind Statutul funcţionarilor publici. Această lege prevede ca modalităţile de ocupare a unei funcţii publice sunt[2]:
- promovarea;
- transferul;
- redistribuirea;
- recrutarea;
- alte modalităţi prevăzute expres de Legea nr. 188/1999 Republicată și modificată
Intrarea în corpul funcţionarilor publici se face prin concurs, în limita funcţiilor publice vacante rezervate în acest scop prin planul de ocupare a funcţiilor publice. În acest plan trebuie înscrise[3]:
- numărul maxim de funcţii publice rezervate promovării funcţionarilor publici; .
- numărul maxim de funcţii publice care vor fi rezervate în scopul promovării rapide;
- numărul maxim de funcţii publice care vor fi ocupate prin recrutare;
- numărul maxim de funcţii publice care vor fi înfiinţate;
- numărul maxim de funcţii publice care vor fi supuse reorganizării;
-numărul maxim de funcţii publice pe fiecare clasă, categorie şi grade
profesionale;
- numărul maxim al funcţiilor publice de conducere şi al funcţiilor publice corespunzatoare categoriei înalţilor funcţionari publici.
Anual se elaborează planul de ocupare a funcţiilor publice în vederea acestei acţiuni se consultă sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici. Planul se elaborează de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, pentru autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică centrală. Planul se elaborează pentru autorităţile şi instituţiile publice din administratia publică locală, de către preşedintele consiliului judeţean sau de către primar, prin aparatul propriu de specialitate. Planul de ocupare a funcţiilor publice se întocmeşte centralizat, pe fiecare ordonator principal de credite şi pe fiecare instituţie din subordinea acesteia sau finanţată prin bugetul său. Planul de ocupare a funcţiilor publice se aprobă prin hotarâre a Guvernului atunci când este elaborat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, atunci când este vorba despre planul autorităţilor şi instituţiilor din administraţia publică locală. În cazul planului de ocupare a funcţiilor publice din autorităţile şi instituţiile publice aparţinând administraţiei publice locale, proiectul acestuia trebuie inaintat la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici cu patruzeci şi cinci de zile inainte de data aprobării, Agenţia având competenţa legală de a formula observaţii dacă se constată neregularităţi în structura planului - în funcţie de care planul sa fie modificat înainte de aprobare.
Recrutarea în vederea intrării în corpul funcţionarilor publici se face numai prin concurs şi în limita funcțiilor publice vacante rezervate în acest scop prin planul de ocupare a functiilor publice. Principiile care trebuie respectate la organizarea concursului sunt: competiţia deschisă; transparenţa; meritele profesionale şi competenţa; egalitatea de şanse privind accesul la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean care îndeplineşte condiţiile legale[4].
Este obligatorie condiţia publicităţii privind organizarea concursului.
Publicitatea se face în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi într-un cotidian de largă circulaţie, cu cel putin 30 de zile înainte de data desfăşurării concursului. Pentru funcţiile vacante care se ocupă temporar, în mod excepţional, legiuitorul a reglementat posibilitatea reducerii termenului de 30 de zile.
Condiţiile minime de vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice de execuţie se stabilesc astfel[5]:
-un an în specialitatea studiilor necesare funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie de grad profesional asistent din clasa I, 8 luni pentru funcţiile publice de execuţie de grad profesional asistent din clasa a II-a sau 6 luni pentru funcţiile publice de execuţie de grad profesional asistent din clasa a III-a;
- 5 ani vechime specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie de grad profesional principal;
- 9 ani în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice, pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie de grad profesional superior.
În cazul funcţiilor de conducere condiţiile minime de vechime în
specialitatea studiilor necesare pentru a putea participa la concursul de recrutare sunt[6]:
- 2 ani pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere: şef birou, şef serviciu şi secretar al comunei, precum şi a funcţiilor publice specifice asimilate acestora;
- 5 ani, pentru ocuparea altor funcţii de conducere. Condiţiei de vechime i se adaugă, în cazul concursului de recrutare organizat pentru ocuparea funcţiilor de conducere, şi condiţia de a se face dovada absolvirii studiilor de masterat sau postuniversitare în domeniul administraţie publice, management sau în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice.
Organizarea concursului de recrutare a funcţionarilor publici se face de către[7]:
- În cazul funcţiilor publice vacante în autorităţile şi instituţiile publice centrale:
- o comisie specială permanentă, independentă, formată din 7 membri numiţi prin decizie a primului-ministru, cu mandate fixe de 10 ani şi jumătate, numiţi prin rotaţie - pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici[8];
- Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere generale şi specifice;
- autorităţi şi instituţii publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie generale şi specifice;
- În cazul funcţiilor publice vacante din autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică locală:
- de către Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici, pentru funcţiile publice de conducere din domeniile: protecţia copilului, evidenţa informatizată a persoanei, auditul public intern financiar-contabilitate, urbanism şi arhitectură, resurse umane, integrare europeană, pentru secretarii unităţilor administrative - teritoriale, precum şi pentru funcţiile publice de execuţie din domeniul auditului public intern;
- de către autorităţi şi instituţii publice, pentru ocuparea funcţiilor publice vacante, altele decât cele de la punctul anterior.
Este importantă precizarea legală[9] conform careia Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate delega autorităţilor sau instituţiilor publice, în condiţiile legii, competenţa de a organiza concursuri de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere generale şi specifice.
Concursul pentru admiterea la programele organizate în condiţiile legii pentru obţinerea statutului de manager public se organizează şi se gestionează de instituţiile abilitate potrivit legii să organizeze astfel de programe, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
[1] Art. 54, Legea nr. 188/1999 Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007 Acte modificatoare: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2007, Legea nr.236/2007, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.45/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.97/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.125/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 229/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2009, Decizia Curții Constitutionale nr. 185/2009, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009)
[2] Art. 56, Legea nr. 188/1999 republicată.
[3] Art. 23, Legea nr. 188/1999 republicată.
[4] Art. 57 alin.3, Legea nr. 188/1999 republicată.
[5] Art. 57, alin. (5), Legea nr. 188/1999 republicată.
[6] Art. 57 alin.6, Legea nr. 188/1999 republicată.
[7] Art. 58, Legea nr. 188/1999 republicată.
[8] Art.18 alin.1, Legea nr. 188/1999 republicată.
[9] Art.58, alin.(4 ), Legea nr.188/1999 republicată.