Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (Constituţia României, art. 80).
Din sumarul textului constituţional, putem desprinde trei funcţii principale pe Preşedintele României le îndeplineşte: funcţia de reprezentare, funcţia de garant şi funcţia de mediere[1].
Funcţia de reprezentare îi conferă dreptul de a reprezenta statul român atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Pe plan intern, conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, general şi amiral, numeşte în funcţii publice, acordă graţierea individuală. Pe plan extern, încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, pe care le supune spre ratificare Parlamentului; la propunerea Guvernului acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, acreditează reprezentanţii diplomatici ai altor state.
Funcţia de garant se referă la garantarea independenţei naţionale, a unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare al Ţării.
Preşedintele României exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Are suportul legitimării în alegerea sa, prin sufragiu universal şi direct. De asemenea, atribuirea funcţiei de mediere are la bază şi faptul că nu aparţine vreunui partid pe durata exercitării mandatului[2].
Preşedintele României face parte din puterea executivă şi este unul din cei doi şefi ai executivului (celălalt fiind Guvernul).
Pe de altă parte, Preşedintele României, este organ reprezentativ al poporului român, la fel ca şi Parlamentul, ambele fiind alese direct de către electorat. Preşedintele şi Parlamentul României, ca organe reprezentative ale poporului roman, sunt şi în strânsă dependenţă unul faţă de altul (potrivit art 84 şi 95 din Constituţie, Senatul şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, îl pot pune sub acuzare pe Preşedintele României pentru înaltă trădare sau îl pot suspenda din funcţie pentru încălcarea gravă a Constituţiei, iar de de altă parte, potrivit art. 89 din Constituţie, Preşedintele României poate, în anumite condiţii, să dispună suspendarea Parlamentului).
[1] Drept Administrativ – sinteze. Teste grilă, M. G. Dedu şi G. O. Dedu, Editura Universităţii din Piteşti, 2004, pag. 35
[2] Drept Administrativ, Ioan Rus, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001, pag. 55