Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Constituţia României din 1991 prevedea mandatul Preşedintelui României de 4 ani, însă în urma revizuirii din 2003 acesta a fost mărit la 5 ani, spre deosebire de mandatul de parlamentar care a rămas la 4 ani. Probabil una dintre raţiunile pentru care numai mandatul Preşedintelui a fost mărit cu un an, este aceea ca instituţia prezidenţială să menţină continuitatea pe perioada campaniilor electorale parlamentare, ca garanţie a stabilităţii politice a ţării.
Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. Această prevedere constituţională îşi are raţiunea în necesitatea asigurării unei normale activităţi prezidenţiale în orice clipă.
Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Constituţia face referire la două situaţii excepţionale în care poate fi prelungit mandatul Preşedintelui: situaţia de război şi situaţia catastrofei. Considerăm că dacă noţiunea de “război” este una concretă, nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre noţiunea de “catastrofă” care poate fi interpretabilă, tocmai datorită inexactităţii sale. După părerea noastră, interpretabilitatea noţiunii de “catastrofă” face inaplicabilă norma constituţională cuprinsă la art. 83 alin. 3. Raportându-ne la instituţia Preşedintelui considerăm corect a interpreta “catastrofa” ca fiind de nivel naţional, în caz contrar putându-se crea facil posibilitatea folosirii abuzive a normei constituţionale. De asemenea, trebuie observat, că mandatul Preşedintelui nu se prelungeşte de drept ca efect al începerii războiului sau producerii catastrofei, ci numai ca efect al intrării în vigoare a unei legi organice în acest sens.