Constituţia prevede în art. 102 alin. 3 că Guvernul este format din Primul-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică. Legea nr. 37/1990 vorbea şi de miniştri de stat, miniştri şi secretari de stat. Guvernul constituit în decembrie 2000 era format din primul-ministru, şi miniştri, neexistând şi secretari de stat ca membri ai Guvernului. Noua lege de organizare a Guvernului nr. 90/2001, ca de altfel şi precedenta nu stabileşte un număr de membri ai Guvernului şi ca atare numărul ministerelor, evidenţiind cu valoare de principiu că numărul membrilor Guvernului se stabileşte prin lista Guvernului care este supusă Parlamentului pentru acordarea votului de încredere ca urmare a acceptării Programului de guvernare - art. 1 (3) şi art. 3 (2) din Legea nr. 90/2001.
Acest mod de compunere a Guvernului este unul flexibil şi uşor adaptabil cerinţelor sociale la un moment dat. El este strâns determinat de Programul de Guvernare, de politicile promovate la nivel naţional. Includerea în rândul membrilor Guvernului, cu titulatura de „miniştri” a conducătorilor unor autorităţi sau instituţii publice poate ţine de nevoia unei coordonări unitare şi coerente a politicilor care revin în sarcina acestor entităţi neministeriale, dar a căror activitate se interferează mult cu acţiunile unor ministere, ceea ce în caz contrar poate genera disfuncţionalităţi mari.
Poate fi membru al Guvernului persoana care îndeplinineşte următoarele condiţii:
- are capacitatea de exerciţiu deplină
- este cetăţean român,
- are domiciliul în România
- are exerciţiul drepturilor electorale
- nu a suferit condamnări penale
- nu se alfă într-o situaţie de incompatibilitate
Potrivit Art. 105 din Constituţie funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:
- cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate – prefect, primar, consilier local sau judeţean,
- preşedinte al consiliului judeţean,
- funcţia de reprezentare profesională salarizată la o organizaţie cu scop comercial
Nu există incompatibilitate între calitatea de membru al Guvernului şi cea de deputat sau senator. Prin lege se pot stabili şi alte incompatibilităţi.
Calitatea de membru al Guvernului poate să înceteze în următoarele situaţii:
- Demisia: aceasta trebuie anunţată public, formulată în scris şi comunicată primului-ministru. Demisia astfel comunicată primului ministru devine irevocabilă cel mai târziu în 15 zile de la anunţare.
- Decesul
- Pierderea drepturilor electorale
- Intervenirea unei stări de incompatibilitate
- Revocarea din funcţie: întreaga procedură este legată de persoana primului ministru, care solicită ulterior Preşedintelui României fie revocarea celui în cauză sau să ia act de vacantarea funcţiei ca urmare a deciziei. Revocarea este atunci când ministrul s-a dovedit a fi neperformant – şi se „eliberează din funcţie” dar şi atunci când a fost condamnat penal printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă sau alte situaţii legale, ori pentru pierderea drepturilor electorale, incompatibilităţi etc., sau, un caz mai rar constatat, când titularul portofoliului ministerial este în imposibilitate de exercitare a funcţiei peste 45 de zile în continuu.
Încetarea calităţii de Prim Ministru poate interveni în următoarele situaţii:
- demisia, care este prezentată direct Preşedintelui României;
- demiterea ca urmare a adoptării moţiunii de cenzură de către Parlament;
- imposibilitatea de a-şi executa atribuţiile peste 45 de zile consecutiv;
- incompatibilitate;
- pierderea drepturilor electorale
Cum Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului potrivit art. 109 (1) din Constituţia revizuită, înseamnă că Preşedintele României nu poate demite pe primul ministru.
Vacantarea funcţiei de prim ministrul echivalează cu dizolvarea Guvernului.