Aspectele privind promovarea, precum şi cele referitoare la aprecierea anuala a functionarilor, deoarece produc uneori efecte juridice asupra situatiei acestora sunt reglementate obiectiv în Statutul functionarilor publici.
De regulă, pentru evaluarea activitatii functionarilor publici presupune luarea în considerare a urmatoarelor aspecte:
- Precizarea evaluatorilor care vor analiza activitatea functionarilor publici;
- Determinarea limitelor intre care trebuie facuta cunoscuta activitatea de evaluare;
- Precizarea modului în care se va derula activitatea de control şi cea de evaluare;
- Identificarea eficientei activităţii de evaluare a contributiei functionarilor publici la obiectivul final.
Există patru dimensiuni ale activităţii de evaluare în instituţiile publice:
- evaluarea cunoştinţelor candidaţilor la posturile şi funcţiile publice,
- evaluarea funcţionarilor publici debutanţi,
- evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici în vederea acordării calificativelor,
- evaluarea structurii posturilor pe care le ocupă funcţionarii publici.
Evaluarea candidaţilor la posturile şi funcţiile publice
Evaluarea candidaţilor la posturile şi funcţiile publice se face în cadrul concursurilor şi examenelor pentru ocuparea funcţiilor publice. Cadrul legislativ necesar desfăşurării acestor activităţi este reglementat de H.G. privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi examenelor pentru ocuparea funcţiilor publice.
Principiile fundamentale pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi examenelor sunt:
- competiţia deschisă, ceea ce implică accesul liber al oricărei persoane care îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru ocuparea funcţiei publice la concurs sau examen;
- selecţia se face exclusiv pe baza rezultatelor obţinute în urma examenului sau concursului;
- transparenţa procesului de evaluare;
- confidenţialitatea prin garantarea protejării datelor personale ale candidaţilor.
Evaluarea candidaţilor la posturile şi funcţiile publice se face de către comisiile de concurs şi, dacă este cazul, de către comisiile de soluţionare a contestaţiilor.
Comisiile de concurs constituite pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice sunt compuse din 3-5 membri astfel:
- 2-3 funcţionari publici care să aibă cel puţin categoria, clasa şi gradul funcţiilor publice vacante pentru care se organizează concursuri,
- 1-2 persoane din afara autorităţii sau instituţiei publice care organizează concursul, de regulă specialişti din învăţământul superior de specialitate sau reprezentanţi desemnaţi prin ordin sau dispoziţie a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice coordonatoare sau ierarhic superioare.
Există o serie de diferenţieri de procedură pentru cei care ocupă funcţii publice de conducere din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale, când comisiile de concurs sunt compuse din doi membri desemnaţi de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice respective, un membru al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, un membru desemnat al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi o persoană din afara instituţiei, de regulă specialişti din învăţământul superior de specialitate. Pentru funcţiile publice de conducere din cadrul aparatului propriu al prefectului, instituţiilor subordonate acesteia sau celor din administraţia centrală, ca de altfel şi în cazul serviciilor descentralizate ale ministerelor la nivel local. Evaluarea se face de către o comisie formată din doi membri desemnaţi de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice respective, unul desemnat de autoritatea ierarhic superioară şi altul de ANFP şi o persoană din afara instituţiei, de regulă un specialist din învăţământul superior de specialitate.
În cadrul Consiliilor judeţene evaluarea candidaţilor la funcţiile publice se face de către comisii formate din doi membri desemnaţi de preşedintele consiliului sau, pentru Consiliul general al municipiului Bucureşti, desemnaţi de primarul general, un membru desemnat de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi unul desemnat de ANFP şi un reprezentant al prefectului.
În cadrul Consiliilor locale, evaluarea candidaţilor la funcţiile publice de conducere din cadrul aparatului propriu se face de către comisii de concurs formate din 2-4 membri desemnaţi de primar şi un membru desemnat de prefect.
În ceea ce priveşte evaluarea candidaţilor la concursurile organizate pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie şi de conducere din cadrul instituţiilor subordonate autorităţilor sau instituţiilor publice centrale, serviciilor descentralizate ale ministerelor şi ale altor organe ale administraţiei publice centrale de specialitate din unităţile administrativ teritoriale, aceasta se face de către o comisie formată din: un membru desemnat de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, un membru desemnat de prefect şi un reprezentant al autorităţii sau instituţiei publice ierarhic superioare.
Evaluarea se încheie doar după ce a fost finalizat procesul de analiză a contestaţiilor formulate de candidaţi. Pentru aceasta se formează alte comisii speciale de soluţionare a contestaţiilor.
Un caz special îl reprezintă evaluarea funcţionarilor publici, care, din motive neimputabile lor, au întrerupt cariera de funcţionar public şi doresc să revină în corpul funcţionarilor publici. Pentru aceştia, evaluarea se face de către o comisie formată din: doi reprezentanţi ANFP, un reprezentant Ministerul Administraţiei şi Internelor, un reprezentant Ministerul Finanţelor Publice,un reprezentant Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Soluţionarea contestaţiilor, în urma acestor evaluări, se face de către comisia de soluţionare a contestaţiilor formată dintr-un reprezentant al Ministerului Administraţiei şi Internelor, unul al ANFP şi unul al Ministerului Finanţelor Publice.
Evaluarea funcţionarilor publici debutanţi Funcţionarul public debutant este o persoană care a promovat concursul de intrare în corpul funcţionarilor publici de carieră, direct sau după absolvirea studiilor, dar nu îndeplineşte condiţiile de vechime necesară numirii într-o funcţie publică definitivă, în condiţiile legii.
Evaluarea activităţii funcţionarului public debutant se face în termen de cinci zile de la terminarea perioadei de stagiu de către conducătorul compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea. Evaluarea acestuia se face de către un evaluator, respectiv de un funcţionar public definitiv cu cea mai înaltă funcţie de conducere, desemnat de conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice.
Evaluarea activităţii funcţionarului public debutant constă în aprecierea modului de dobândire a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice necesare pentru îndeplinirea sarcinilor aferente funcţiei publice, a cunoaşterii specificului activităţii autorităţii sau instituţiei publice şi a exigenţelor administraţiei publice.
Evaluatorul completează un raport de evaluare a perioadei de stagiu în funcţie de următoarele:
- conţinutul referatului întocmit de îndrumătorul funcţionarului debutant,
- raportul de stagiu completat de funcţionarul public debutant,
- criteriile de evaluare.
Funcţie de acestea evaluatorul stabileşte calificativul de evaluare şi formulează propuneri cu privire la încheierea sau repetarea perioadei de stagiu.
Principalele criterii de evaluare a funcţionarilor publici debutanţi sunt:
- capacitatea de îndeplinire a sarcinilor de serviciu,
- adaptabilitatea şi flexibilitatea în îndeplinirea sarcinilor,
- capacitatea de raţionament, respectiv capacitatea de a distinge corect între diverse opţiuni în îndeplinirea sarcinilor de serviciu,
- abilităţi în comunicarea scrisă şi orală,
- capacitatea de a lucra în echipă,
- conduita în timpul serviciului.
Potrivit procedurii prevăzute de lege, notarea criteriilor de evaluare şi stabilirea calificativului de evaluare se face astfel:
- criteriile de evaluare se notează de la 1 la 5, nota 1 fiind cea mai mică, iar nota 5 fiind cea mai mare. Nota exprimă aprecierea îndeplinirii fiecărui criteriu de evaluare în realizarea sarcinilor de serviciu;
- se face media aritmetică a notelor acordate pentru fiecare criteriu de evaluare şi se obţine nota finală;
- calificativul de evaluare se obţine transformând nota finală, după cum urmează: între 1,00 şi 3,00 = necorespunzător, între 3,00 şi 5,00 = corespunzător
Dacă în urma evaluării, calificativul este corespunzător, evaluatorul poate recomanda numirea funcţionarului public debutant într-o funcţie publică definitivă sau schimbarea compartimentului în care urmează a se repeta perioada de stagiu. Rezultatul evaluării poate fi contestat în termen de trei zile de la data luării la cunoştinţă de către funcţionarul public ierarhic superior evaluatorului. Dacă în continuare există nemulţumire din partea funcţionarului public, acesta se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.
Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici
Evaluarea activităţii funcţionarilor publici se face în scopul acordării drepturilor salariale corespunzătoare performanţelor profesionale individuale, pe baza unor criterii elaborate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Aceste criterii sunt numite criterii de performanţă şi pe baza lor se definesc şi gradele existente în interiorul aceleiaşi categorii. În fiecare an, conducătorii compartimentelor din cadrul unei autorităţi sau instituţii publice completează şi notează în fişa de evaluare performanţele profesionale individuale, obţinute în ultimele 12 luni de către funcţionarii publici din subordine. În urma evaluării performanţei profesionale individuale, funcţionarului public i se acordă unul din următoarele calificative: excepţional, foarte bun, bun, satisfăcător, nesatisfăcător. Aceste rezultate condiţionează rămânerea pe post, avansarea sau retrogradarea funcţionarului public. De asemenea, în cazul restrângerii numărului de posturi la o autoritate sau la o instituţie publică, conducătorul acesteia va avea în vedere rezultatele obţinute de funcţionarii publici la evaluarea anuală a activităţii.
Cadrul legislativ conţine o metodologie de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, care practic reuneşte coordonatele fundamentale pentru desfăşurarea acestei activităţi de către reprezentanţii compartimentelor de resurse umane din instituţiile şi autorităţile publice.
Metodologia stabileşte cadrul general pentru:
- aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite, cu rezultatele obţinute în mod efectiv,
- corelarea obiectivă între cerinţele funcţiei publice şi activitatea funcţionarului public,
- asigurarea unui sistem motivaţional, prin recompensarea funcţionarilor publici care au obţinut rezultate deosebite, care să determine creşterea performanţelor profesionale individuale,
- identificarea necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici pentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii desfăşurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite.
În acest scop în cadrul metodologiei de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici sunt prevăzute mai multe activităţi:
- determinarea în fiecare an de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a criteriilor de performanţă profesionale pentru funcţionarii publici,
- evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici în funcţie de gradul de realizare a obiectivelor.
Criteriile de performanţă se aprobă prin Ordin al Ministrului Administraţiei Publice, până la data de 15 decembrie a fiecărui an pentru anul următor. Acestea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Evaluarea performanţelor funcţionarilor publici se face potrivit unei proceduri care implică raportarea permanentă a evaluatorului la fişa postului funcţionarului public.