- după natura juridică ele pot fi:
- acte administrative de autoritate emise de organele administrative pe baza şi în vederea excutării legii, cu scopul de a naşte, modifica sau atinge unele raporturi juridice;
- acte administrative de gestiune. Aceste se incheie de serviciile publice administrative cu persoanele fizice şi juridice şi privesc buna gestionare a domeniului public al statului sa al unităţilor administrativ-teritoriale (judeţ, municipiu, oraş, comună).
Aceste acte sunt bilaterale (cuprind două manifestări de voinţă: a serviciului public administrativ şi a unei persoane fizice sau juridice).
- acte administrative jurisdicţionale care se emit de organele de jurisdicţie administrativă şi se ocupă cu soluţionarea conflictelor apărute între servicii publice şi particulari.
În legătură cu această clasificare a actelor administrative, Tudor Drăganu preciza:” O distincţie importantă în sânul actelor administrative, de care depinde în multe sisteme de drept cărui organ i se atribuie competenţa de a soluţiona litigiul dintre cetăţean şi organul administrativ, precum şi reglementarea consecinţelor hotărârii pronunţate, este cea care se face între actele de autoritate şi cele de gestiune. Această distincţie pleacă de la constatarea că organele statului pot acţiona în raporturile lor cu persoanele fizice sau juridice în două calităţi deosebite. Pe de o parte, aceste organe pot acţiona ca organizaţii înzestrate cu puterea de stat, putând, în această calitate, să creeze drpturi în favoarea sau obligaţii în sarcina indivizilor prin manifestări unilaterale de voinţă. De exemplu: printr-un regulament comunal se stabileşte obligaţia de a respecta o anumită aliniere a construcţiilor ce urmează să fi ridicate ; prin procesul-verbal al organului competent , o persoană este obligată la plata unui impozit etc..Aceste acte, prin care organul administratiei publice acţionează în calitate de organ cu puterea de comandă a statului se numesc în mod curent ”acte de autoritate”. Pe de altă parte, adeseori organele de stat intră în raporturi juridice cu persoane fizice sau juridice în calitate de titulare ale unui patrimoniu, recurgând la aceleaşi acte juridice caşi simpli particilari. Aşa de exmplu, organele de stat pot încheia contracte de vânzare-cumpărare, contracte de închiriere, de arendă, de muncă etc.. Toate aceste acte, care iau naştere pe baza principiului egalităţii între părţi, iar nu a dreptului de comandă cu care sunt investite autorităţile administrative, formează categoria “actelor de gestiune.
- După competenţa materială pot fi :
- acte administrative cu caracter general normativ – se adoptă sau se emit de autorităţile adminstraţiei publice cu o competenţă materială generală. Aici sunt incluse: decretele Preşedintele României, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, hotărârile consiliilor judeţene şi locale, unele ordine ale prefecţilor şi dispoziţii ale primarilor cu caracter normativ;
- acte administrative de specialitate: acestea sunt emise de organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale. De aici fac parte: ordinele şi instrucţiunile emise de miniştri şi conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale; alte acte emise de aceştia (ex- regulamente, îndrumări, circulare etc.,), precum şi cele emise de conducătorii serviciilor publice descentrlizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale.
- După componenţa teritorială pot fi :
- acte administrative adoptate sau emise de organele administraţiei publice centrale( decretele Preşedintelui României, hotărârile şi ordonanţele Guvernului etc. ).
Acestea produc efecte pe tot cuprinsul ţării.
- acte administrative adoptate sau emise de autorităţile administrative publice locale(hotărâri ale consiliilor judeţene şi locale, dispoziţiile primarilor, ordinele prefecţilor etc. ).
Acestea produc efecte în limitele unităţii administrativ-teritoriale, în care funcţionează autorităţile ce le emit.
- După gradul de întindere al efectelor juridice:
- acte administrative normative – ce produc efecte cu caracter general şi impersonal (decrete ale Preşedintelui României, hotărâri şi ordonanţe ale Guvernului, instrucţiuni, regulamente ale miniştrilor, ordinele prefecţilor etc.).
Ceea ce este specific actelor administrative normative este faptul că ele crează, modifică, suspendă sau desfiinţează reguli de conduită umană formulate în abstract fără considerare de persoane determinate şi au un caracter obligatoriu, adică sunt susceptibile de a fi aplicate, la nevoie, prin constrângere de stat. În schimb, ori de câte ori efectul juridic al manifestării de voinţă conţinută în actul administrativ constă în crearea, modificarea, suspendarea sau defiinţarea unor drepturi şi obligaţii pentru una sau mai multe persoane dinainte determinate, vom fi în prezenţa unui act administrativ individual.
- acte administrative individuale care produc efecte numai pentru persoanele fizice sau juridice determinate.
- După natura efectelor juridice pe care le produc:
- acte administrative care acordă drepturi (acte constitutive)
- acte administrative ce constată existeţa unui drept (acte declarative de drepturi).
- După autoritatea care le emite actele administrative sunt:
-actele administrative emise de autorităţile administraţiei publice
Din această categorie fac parte toate actele administrative emise de autorităţile administrative publice locale şi centrale, cu competenţă materială generală şi specială, cu competenţa teritorială, centrală sau locală;
- acte administrative adptate de Parlament;
- acte administrative emise de instanţele judecătoreşti;
- acte administrative emise de instituţiile publice;
- acte administrative emise de regiile autonome;
- După perioada de timp în care produc efecte juridice:
- acte administrative permanente( produc efecte juridice de la intrarea în vigoare şi până la abrogare);
- acte administrative temporare( produc efecte juridice doar pentru o anumită perioadă de timp).