Judecarea acţiunii în contencios administrativ se face de urgenţă, în şedinţă publică, iar completul de judecată se constituie dintr-un judecător.
Termenele de judecată sunt scurte, aşa încât acţiunile să fie rezolvate într-un timp rezonabil, fiindcă altfel, în multe împrejurări, soluţionarea cu întârziere a litigiului nu ar mai prezenta utilitate pentru apărarea drepturilor celor vătămaţi.
Aşa se explică şi menţiunea din art. 6 alin. 3 din Legea în sensul că sentinţele vor fi redactate în cel mult 5 zile de la pronunţare.
În soluţionarea acţiunilor în contencios administrativ, instanţele au în vedere nu numai dispoziţiile Legii nr. 554/2004, ci şi pe cele ale Codului de procedură civilă cu care se completează.
Acţiunile în justiţie pot fi formulate şi personal împotriva funcţionarului autorităţii pârâte care a elaborat (corect, cel care a emis-s.n.) actul administrativ atacat sau care se face vinovat de refuzul rezolvării cererii, doar în cazul în care se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat sau pentru întârziere (art. 13 alin.1).
În cazul în care acţiunea se admite, funcţionarul respectiv va putea fi obligat în solidar cu autoritatea publică la plata daunelor.
Conform disp. art. 16 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 funcţionarul chemat în judecată în calitate de pârât, alături de autoritatea publică pentru plata daunelor, va putea chema în garanţie superiorul ierarhic de la care a primit ordin, în scris, să semneze actul administrativ a cărui legalitate face obiectul cauzei.
În baza dispoziţiilor Codului de procedură civilă, în cauzele de contencios administrativ mai pot participa în calitate de intervenienţi şi alte persoane care dovedesc un interes în judecarea cauzelor respective, interesul putând fi propriu sau persoana respectivă intervine în interesul altor persoane care sunt părţi în proces.