Evoluţiile globale şi europene constituie sfidări reale faţă de care strategiile de dezvoltare în „dosarul serviciilor” sunt pentru România departe de a crea speranţe de integrare reală în pieţele europene şi globale.
Unul din obiectivele reuniunii ministeriale de la Doha (Qatar) din nov. 2001 cu termen de realizare 1 ian. 2005 este liberalizarea comerţului cu servicii prin eliminarea barierelor rămase în calea accesului pe pieţe. De atunci negocierile au evoluat şi după eşecul reuniunii OMC de la Cancun (Mexic) din sept. 2003. runda Doha a intrat într-un blocaj rezolvat parţial prin reuniunea Consiliului General al OMC din iulie 2004 unde cele 148 ţări membre au decis prelungirea „sine die” a negocierilor (dincolo de termenul de 1 ian. 2005).
OMC care a luat locul GATT (cu 23 de naţiuni indus-trializate – membre) este o organizaţie cu vocaţie universală în componenţa ei ţările în curs de dezvoltare şi cele în tranziţie deţinând 80%.
În România – ţară membră a OMC – se fac eforturi pentru ca segmente tot mai largi de populaţie să conştientizeze rolul politicilor comerciale care conferă o securitate colectivă, prin care o ţară mică este apărată de eventuale presiuni din par-tea marilor puteri comerciale şi protejează cetăţenii şi firmele în raport cu guvernul.
În România liberalizarea pieţei serviciilor publice este în plină desfăşurare prin procesul de privatizare a activelor statu-lui, în principal a utilităţilor publice din domeniul energiei, al furnizării apei, al telecomunicaţiilor.
Această evoluţie favorizează şi o direcţionare către piaţa românească a unor fluxuri de investiţii străine directe mai ales în domeniul telefoniei fixe şi a celei mobile.
România este prima dintre ţările membre şi cele candi-date la Uniunea Europeană care a elaborat o strategie naţională proprie, corespunzător principiilor enunţate în Cartea Verde a Serviciilor Publice de Interes General din Uniunea Europeană lansată la începutul anului 2003 de către Comisia Europeană.
Această strategie a fost prezentată la Forumul naţional „Serviciile publice de interes general în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană” din 17-18 nov. 2003 organi-zat de Federaţia Naţională a Patronatelor Serviciilor Publice din România şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Un prim obiectiv de o deosebită importanţă – constitui-rea pieţei de energie electrică – a fost realizat la 9 nov. 2004 când Transelectrica România a devenit participantă la piaţa europeană şi regională de energie electrică. Transelectrica a realizat interconectarea Sistemului Energetic Naţional la Siste-mul Uniunii de Coordonare a Transportului de Electricitate UCTE.
La 9 nov. 2004 Transelectrica S.A., operatorul de trans-port şi de sistem din România OTS a fost acceptat ca membru al European Transmission System Operators – ETSO – Aso-ciaţia Operatorilor de Transport şi de Sistem din Uniunea Europeană (creată în 1999).
România a fost astfel prima ţară din sud-estul Europei ne-membră a Uniunii Europene, care s-a integrat în ambele structuri organizaţionale de specialitate ale operatorilor de transport şi de sistem din cadrul Uniunii Europene.
Obiectivul ETSO este de a sigura un cadru unic de coo-perare europeană prin intermediul căruia operatorii de tran-sport şi de sistem să-şi coordoneze acţiunile în vederea asigu-rării condiţiilor pentru dezvoltarea pieţei interne de electricita-te din Uniunea Europeană, pentru armonizarea regulilor şi condiţiilor de acces la reţelele electrice de transport şi folosirea acestora pentru tranzacţiile de energie electrică în special cele transfrontaliere.
Există de asemenea progrese în serviciile de distribuţie a gazului, alimentării cu apă şi canalizării, serviciile de apărare, poliţia (devenită din 2004 serviciu public).
Piaţa serviciilor publice în România este o piaţă în formare, dominată de serviciile finanţate prin bugetul naţional şi prin bugetele locale.
Apariţia serviciilor publice delegate, a operatorilor pri-vaţi, a parteneriatului public-privat demonstrează cu putere importanţa concurenţei între actorii pieţei serviciilor publice pentru calitatea actului de satisfacere a nevoilor consumatori-lor şi atingerea nivelului de competitivitate care să permită integrarea în circuitul comercial regional şi global.
Competitivitatea în piaţă este dată de patru variabile:
- calitatea echipamentelor şi altor asocieri tangibile;
- tarifarea şi politicile de preţuri utilizate;
- calitatea personalului de contact cu beneficiarii;
- capacitatea comercială a prestatorului.
Piaţa este un reper al competitivităţii. Studiul pieţei şi al vânzărilor sunt activităţi realizabile cu ajutorul tehnicilor de marketing specifice diferitelor obiective urmărite – figura nr. 5.2. (Plumb I., Zamfir A., Ionescu M., Ionescu S., 2004, p. 200).
În runda Uruguay, România a participat ca ţară în curs de dezvoltare şi şi-a asumat doar obligaţii modice de liberali-zare în sfera serviciilor (Ghibuţiu A. în „Piaţa Internaţională. Buletin de informare economică”, nr. 100/dec. 2004, Institutul de Economie Mondială, Bucureşti).
Poziţia României este astăzi radical modificată de obli-gaţiile asumate faţă de Uniunea Europeană. Spre deosebire de bunurile materiale unde Uniunea Europeană promovează o politică comercială comună, în domeniul serviciilor Comisia Europeană nu este abilitată să deţină prerogative de elaborare a unei politici comerciale comune faţă de terţi.
În acest sens, fiecare ţară este liberă să-şi asume obliga-ţii şi să acorde concesiile la care este dispusă în cadrul GATS. Dar, în timp ce poziţia Uniunii Europene în cadrul negocierilor din sfera serviciilor nu rezultă din decizia Comisiei Europene ci din consultările cu ţările membre, negocierile din cadrul OMC se poartă de către Comisie.
România are ca obiectiv consolidarea poziţiei sale ca membru al Uniunii Europene.
Runda Doha nu a fost încheiată nici în anul 2007. Din acest an (2007) România este membră a Uniunii Europene şi poziţia ei în cadrul OMC nu mai este decisă de autorităţile României, ci de cele ale Uniunii Europene.
Preluarea experienţelor pozitive din piaţa Uniunii Euro-pene şi realizarea standardelor înalte ale acesteia care corespund exigenţelor pieţelor mondiale, vor asigura creşterea capacităţii economiei româneşti de a genera fluxuri crescânde de servicii.