Interesul actual manifestat cu privire la guvernaţă derivă, în primul rând, din reforma managementului public, reformă iniţiată la începutul anilor 80. Noul concept de guvernanţă se referă la crearea de pieţe şi reţele. Există numeroase căi prin care autorităţile informale ale pieţelor şi reţelelor constituite suplinesc sau sunt complementare autorităţilor formale guvernamentale. Aceasta are ca efect adoptarea de căre cetăţeni a unor puncte de vedere diferite cu privire la autoritate şi la relaţiile cu societatea civilă.
Roderick Rhodes, relevă faptul că în ştiinţele sociale contemporane conceptul de guvernare are cel puţin şase semnificaţii diferite: stat minimal, guvernanţă corporatistă, noul management public, bună guvernare, sisteme sociale cibernetice, şi reţele auto-organizate. Termenele de guvernanţă şi bună guvernanţă sunt tot mai mult întâlnite în literature de specialitate. Conceptul de guvernanţa înseamnă procesul de luare a deciziei şi procesul prin care deciziile sunt implementate (sau nu).Guvernanţa poate fi utilizată în anumite contexte, ca de ex. guvernanţă coorpratistă, internaţională, naţională şi locală.
Dacă guvernanţa reprezintă procesul de luare a deciziei şi procesul de implementare a deciziei, analiza guvernanţei presupune focalizarea asupra structurilor formale şi informale care trebuie avute în vedere pentru a ajunge la decizie, dar şi pentru implementarea acesteia. La nivel naţional, numărul actorilor este suficient de mare fiecare dintre actori putând fie să joace un rol activ în luarea deciziei, fie în influenţarea luării deciziei. La nivel naţional, structurile informale de luare a deciziei pot exista. Decizia informală este adesea rezultatul practicilor de corupţie sau conduce la “corupţia practicilor.”