Buna guvernanţă are opt principii majore: este participativă, orientată spre consens, responsabilă, transparentă, eficientă şi eficace, echitabilă şi urmăreşte respectarea legii. Ca o asigurare că nivelul corupţiei este minim, punctele de vedere minoritare sunt luate în considerare iar “vocile” cele mai vulnerabile din societate sunt “auzite” în luarea deciziei. Este, de asemenea, responsabilă pentru nevoile actuale şi viitoare ale societăţii.
Participarea
Participarea este o reală piatră de încercare a bunei guvernări. Participarea poate fi fie directă fie prin legitimarea unor instituţii intermediare sau reprezentative. Este important de menţionat că democraţia reprezentativă nu presupune în mod necesar luarea în consideraţie în procesul decisional a vocilor celor mai vulnerabilke din societate. Participarea presupune informare şi organizare. Aceasta revine la libertatea de asociere şi expresie pe de-o parte, şi organizarea societăţii civile, pe de altă parte.
Respectarea legii
Buna guvernanţă necesită un cadru legal care să ofere deplină protecţie drepturilor omului, în particular pentru minorităţi. Întărirea legii implcă independenţa justiţiei şi o forţă poliţienească imparţială şi incoruptibilă.
Transparenţa
Transparenţa presupune luarea deciziilor astfel încât regulile şi reglementările să fie respectate. Presupune, de asemenea, ca informaţiile să fie disponibile şi direct accesibile celor ce vor fi afectaţi prin deciziile asumate. Transparenţa presupune, de asemenea, că furnizarea unui volum de informaţii suficient şi într-o formă uşor de înţeles prin media..
Răspunderea
Buna guvernanţă impune ca instituţiile şi procesele să servească toţi stakeholders în cadrul unui interval de timp rezonabil.
Orientarea spre consens
Există un număr important de actori şi, o multitudine de puncte de vedere mai multe într-o anumită societate. Buna guvernare presupune atât medierea diferitelor interese în societate pentru a ajunge la un consens larg asupra a ceea ce este în interesul întregii comunităţi, cât şi asupra modalităţilor în care acest lucru poate fi realizat. De asemenea, buna guvernare necesită o perspectivă mult mai extinsă şi pe termen lung asupra a ceea ce este necesar pentru dezvoltarea umană durabilă şi modul în care acesta se realizează în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare. Aceste deziderate presupun înţelegerea contextului istoric, cultural şi social ale unei societăţi sau comunităţi.
Echitatea şi incluziunea socială
O societate a bunăstării depinde de garantarea faptului că toţi membrii săi simt că au o miză comună şi nu se simt excluşi din curentul principal al societăţii. Acest lucru presupune ca toate grupurile, dar în special cele vulnerabile, au oportunitatea de a-şi îmbunătăţi sau menţine bunăstarea.
Eficacitatea şi eficienţa
Buna guvernanţă înseamnă că procesele şi instituţiile produc rezultate care corespund nevoilor societăţii iar resursele, aflate la dispoziţia lor, sunt direcţionate optim. Conceptul de eficienţă, în contextul unei bune guvernări, se referă, de asemenea, la utilizarea durabilă a resurselor naturale şi la protecţia mediului.
Asumarea responsabilităţii
Responsabilitatea este o cerinţă-cheie a bunei guvernări. Atât instituţiile guvernamentale, dar şi sectorul privat, precum şi organizaţiile societăţii civile trebuie să fie răspunzătoare în faţa publicului şi a tuturor actorilor interesaţi.
În general, o organizaţie sau o instituţie este responsabilă pentru cei care vor fi afectaţi de deciziile luate sau acţiunile iniţiate. Responsabilitate nu poate fi asumată fără transparenţă şi în absenţa statului de drept. Din prezentarea principiilor bunei guvernanţe rezultă că acest model este un ideal, dificil de realizat. Foarte puţine ţări şi societăţi au ajuns aproape de realizare a bunei guvernări în integralitatea modelului.