în a doua jum. a sec. XVIII şi încep sec. XIX, Moldova şi Ţ.Rom datorită intereselor pe care le aveau aici Imp.Ţar., Tur., Aus. Au fost incluse foarte rapid in sit rel int. Imp.Ţar. îşî manifestă interesul faţă da Principatele Dunărene, duce o pol activă aici, astfel, 1768-1774 în Principatul Moldova a fost deschis Consulat, după râzb Ruso - turc . După războiul ruso-turc din 1787 - 1791 terc în componenţa Imp.Ţar ţinuturile din stînga Nistrului. în 1802 Imp.Ţar obţine dreptul de a apăra principatele înaintea Porţii, pop. Capătă încredere în Imp.Ţar, iar în 1806 Imp.Ţar. ocupă princip Dunărene, ca răspuns turcia declară război. Drept rezultat al războiului ruso-turc 1806 - 1812, Moldova cu cetăţile: Hotin, Bender, Cetatea-Albă, Chilia trece în componenţa Imp.Ţar., şi capătă denumirea de Basarabia. După războiul ruso-turc din 1S28-29,MD şi Muntenia au fost ocupate de armate rusă. în teritoriul ocupat s-a început implementarea treptata a modelului ţarist de administraţie, care trece prin 3 etape:
- Etapa administrării provizorii (1812 - 1818);
- Etapa autonomiei administrative (1818 - 1828);
- Etapa consolidării sistemului ţarist de administrare (1828 - 1917).
Imp.Ţar. impune principatelor Regulamenntele Orgenice, care intră în vigoare în MD în 1831, şi în 1832 în Muntenia. Ele priveau modernizarea administraţiei prin introducerea domniei Constituţionale
l)Domnia -electiva (ales de către boieri) ales de divan cu acordul puterii suverane- Turcia, si puterii protectoare Russia pe 7 ani. Atibutiile: Putere executiva-numeste dregătorii dintre boerii paminteni; financiare - restrinse; asigura comanda suprema a armatei; legislativa- iniţiativa legislativa, promulg resping legilor adopt de Adunarea Obsteaca; judecatoreasca.-intareste hot.jud a divanului.
2)Caimacamie - organ colectiv ce îndeplinea atrib domn in cazul lipsei sale. Avea un caracter provizoriu si atribuţii domneşti limitate. Era compus din 3 membri; Preşedintele înaltului Divan, ministrul de interne, min.de justiţie.
3)Dregaoriile (miniştrii) - s-a interzis cumulul funcţiilor adm. Fiind promovat principiul separaţiei puterilor in stat. Nr de dregători se reduce,
1) Marele Vornic - min de interne
2) M.Logofăt-min dejus
3) M.Spătar - sef al miliţiei pamintesti
4) M.Vistiernic- min.fin
5) M.Postelnic - min de et
6) M.Aga - sef. Politiei
7) M.Logofat al credinţei - biserica
4)Sfatul administrativ Ordinar - mini guv, alcat din min (vornic vistiernic postelnic). Organiz solution rapide a problemelor. Pregătea lucrările Adunării Obşteşti.elabora proecte de legi, Conducea Sfatul — domnul sau M.Vomic
5)Sfatul adm extraordinar - format de reuniunea tuturor miniştrilor pAi probleme foarte importante., putea fi convocat doar de domn.
6)Adunarea Obşteasca Ordinara - organ legisl. Ales pe 5 ani , format din 35 membri dintre boieri si cler, votează legile, intocmesc bugetul, controlează finanţele statului.
7)Adunarea Obşteasca Extraordinara - 132 membri boieri, cler orăşeni. Convocat pentru alegerea domnului . Imp.Ţar. impune principatelor Regulamenntele Orgenice, care intră în vigoare în MD în 1831, şi în 1832 în Muntenia. Ele priveau modernizarea administraţiei prin introducerea domniei Constituţionale , puterea domnească era limitată de o Adunare Obştească cu atribuţii legislative de control. Activitatea executivă era atribuită domnului însă Adunarea Obştească putea să-i atragă atenţia asupra neregulilor. Organizarea terit. A MD a suferit schimbări, Ţinuturile din MD au devenit ocoale şi plase. Domnitorii erau aleşi conform regulamentului organic, erau numiţi domni Regulamentari. Regulamentul Organic a dus la schimbări şi în instituţia Dregătorilor, răvmînînd doar 6:
- Marele logofăt
- Marele hatman
- Marele vistier
- Marele Secretar de stat
5 Marele Logofăt al dreptăţii 6. Marele Logofăt al Credinţei
Justiţia a fost separetă de administraţie şi realizată de Tribunalele din ţinuturi. Divanul judeca cazurile politice; Tribunal de comerţ,; etc, şi înaltul Divan ca autoritate supremă de Justiţie.
După revoluţia din 1848 în principate s-a activizat programele. Unioniste