Sînt cunoscute două forme de guvernare:
- monarhică, care avea la cîrma statului o singură persoană – regele (împăratul). Conform tradiţiei lui i se transmitea puterea pe cale ereditară. În istoria civilizaţiei monarhia e cunoscută sub mai multe forme, în antichitate ea funcţiona sub forma despotismului nelimitat. În epoca feudală a luat naştere monarhia absolută, regele fiind personificat cu statul. În prezent instituţia monarhiei este prezentă în 30 de state ale lumii, majoritatea sunt monarhii constituţionale (Marea Britanie, Spania, Belgia, Suedia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Olanda – în Europa; Japonia, Noua Zelandă în Asia.
- republicană, unde poporul este definit ca deţinător suveran al puterii. În prezent, republica apare ca formă de guvernare de trei tipuri: prezidenţială, parlamentară şi mixtă. În frunte se află un şef de stat în persoana preşedintelui. Acolo unde preşedintele ţării este ales direct de popor ocupă şi post de şef al guvernului şi este republică prezidenţială sau un stat prezidenţial. Acolo unde preşedintele este ales de parlament şi se subordonează acestuia avem un stat parlamentar. Un stat mixt este acela în care preşedintele e ales prin vot direct de popor, iar guvernul este propus de preşedinte, aprobat de parlament avînd o subordine dublă: preşedintelui şi parlamentului.
Spre deosebire de forma de guvernare, forma de organizare se bazează pe principiul – naţional- teritorial. Sunt cunoscute state naţionale şi multinaţionale. Ele sunt organizate pe unul din principiile: unitar, federal sau confederaţie.
- independenţa, suveranitatea, integritatea teritorială constituie prerogativele statului naţional recunoscut de dreptul internaţional (Carta ONU). Statele naţionale sunt state unitare – în cadrul acestor state activează o constituţie pe întreg teritoriul, e recunoscută o cetăţenie unică, o limbă de stat, un sistem judiciar şi de drept. Statele unitare sunt de 2 tipuri: state centralizate (Marea Britanie, Suedia, Danemarca) şi descentralizate (Franţa, Italia, Spania). Statul multinaţional sau polietnic este format din mai multe etnii cu o singură putere centrală. Statele multinaţionale sînt organizate în comunităţi pe criterii etnice, avînd un anumit grad de autonomie în plan economic şi cultural.
- federaţia, statele multinaţionale în funcţie de organizarea statală intră în categoria federaţiilor. Termenul federaţie provine de la latinescul federatio – uniune, asociaţie. Noţiunea de federaţie poate fi definită ca uniune de formaţiuni statale care dispun de o autonomie internă deplină. Pentru federaţie este caracteristic: constituţie unică, propriul sistem de drept şi judiciar, dubla cetăţenie, structura bicamerală a parlamentului.
- confederaţia, nu este un stat, ci o uniune de state care îşi păstrează independenţa şi autonomia, formînd numai unele organe comune prin intermediul cărora îşi coordonează activitatea în anumite domenii. Deciziile adoptate în comun se implementează separat de către guvernele statelor-membre.