Societatea contemporană este alcătuită la macronivel din clase şi pături sociale, la micronivel din grupuri sociale mari şi mici cu anumite interese: economice, sociale, politice, culturale, etice, religioase, ideologice. Grupurile sociale de interese au menirea de a înainta cerinţele lor faţă de diferite instituţii sociale. În caz de nesoluţionare a intereselor abordate, acestea exercită o „presiune” asupra factorilor de decizie la diferite niveluri. În politologia contemporană, grupurile de interese sînt determinate ca formaţiuni benevole, asociaţii, formate în scopul înaintării şi apărării intereselor politice şi sociale ale membrilor lor. Grupurile de presiune doresc ca guvernarea de stat să nu efectueze o politică contrară intereselor lor. Grupurile de presiune sînt într-o schimbare permanentă. Sunt mai multe categorii de grupuri de presiune:
- cu caracter provizoriu, ce au interese de moment, sînt puţin organizate, folosesc ca metode de soluţionare a chestiunilor abordate presiunea, iar în unele cazuri violenţa (demonstraţii, greve, mitinguri);
- grupurile de presiune instituţionalizate, ele sunt organizate cu scopuri bine definite şi activităţi concrete: partide, instituţii statale, parlament. În categoria dată mai intră şi grupurile de presiune asociative: organizaţiile nonstatale (ONG), sindicatele, diverse asociaţii. Acestor grupuri le este caracteristic: unitatea organizaţională; un scop bine definit; relaţii dure între membrii instituţiei în cauză. Din multitudinea de organizaţii asociative desprindem două tipuri:
- organizaţiile bazate pe principiul de participare benevolă a persoanelor interesate în realizarea unor scopuri;
- organizaţiile constituite cu scopul de a susţine anumite programe sau personalităţi.
În viaţa cotidiană se disting diferite grupuri de presiune, în viziunea politologului Almond (SUA) ele pot fi grupate în următoarele categorii:
- grupuri de presiune care apără principiile morale şi ideologice (biserica, asociaţiile ecologice, antinarcomane, antialcool, asociaţiile tineretului, studenţilor, de apărare a intereselor etnice);
- grupuri de presiune individuale (partide, mişcări);
- grupuri de presiune sociale (ministere, departamente, instituţii);
- grupuri de presiune de cadre (a înainta în funcţie persoane cu autoritate în scopul apărării unor anumite interese);
- grupuri de presiune a maselor (diferite manifestări).