Institutia sefului statului constituie una din cele mai vechi autoritati politice,ea aparind odata cu statul si cunoscind o evolutie continua .
Desemnarea sau alegerea sefului statului,atrivbutiile si prerogativele acestei institutii tin de o serie de factori :
-natura sistemului politic
-sistemul constitutional si forma de guvernamint
-traditii istorice nationale
Exista 4 cai de desemnare a sefului statului:
1.pe cale eriditara-caracteristica regimurilor monarhice constitutionale.Monarhul accede la functia de sef de stat pe cale eriditara ca in :Anglia,Olanda,Suedia,sau isi poate desemna un successor din cadrul casei regale ca in Spania,Belgia.
2.alegerea de catre parlament-seful statului este desemnat direct prin votul membrilor sai-Grecia,sau parlamentul allege organe colegiale-Elvetia.
3.desemnarea sefului de stat de catre un colegiu electoral-Germania,parlamentul si adunarile landurilor.
4.alegerea sfului statului prin vot universal,asigura echilibrul intre puterea executive si legislative,ii confera acestuia autoritate si respect,Rominia,Franta.
In functie de modul cum se exprima si se manifesta in practica rolul si atributiile institutiei sefului statului,se pot distinge trei orientari:
1.Sisteme constitutionale unde sefii de state detin roluri pur decorative ,doar de reprezentare:Suedia,Anglia,Belgia.
2.Sisteme constitutionale unde institutia sefului statului se afla la intersectia executivului si legislativului,cu rol de echilibru.Sunt asa numitele sisteme – semopresidentiale-parlamentare.Seful statului a fost inzestrat cu atributii si prerogative executive – reprezentarea statului ,desemnarea prim-ministrului si altor demnitari,prezidarea sedintelor guvernului,legislative-promulgarea legii,dezvoltarea parlamentului.
3.Sisteme constitutionale unde seful statului pe o pozitie priveligeata atit in stat cin si societate –Franta ,seful statului este garantul independentei ,suveranitatii natioonale,al respectarii acordurilor internationale.
Raspunderea si responsabilitatea sefului statului porneste de la principiul,toti oamenii sunt egali in dependenta de statutul si functia lor in societate.Cind seful statului este numit de Parlament,el raspunde in fata parlamentului prin faptele sale,iar parlamentul decide ce masuri trebuiesc luate:atentionare,suspendare,revocare sau demitere.
Republica Franceza.
Dupa reforma constituţional din 1962, preşedintele republicii, este desemnat pe un mandate de 7 ani prin sufragiu universal. Realizat printrun scrutiny majoritar in 2 tururi. In turul 2 sunt admişi candidaţii cu cel mai mare număr de voturi, va fi declarat ales acel candidat care va intruni majoritatea absoluta a voturilor exprimate. Desemnarea preliminară a candidaţilor se face in baza unei liste,stabilita de consiliul constituţional. Candidaturile trebuie sa fie fie susţinut de cel puţin 500 cetăţeni, printer ei fiind, parlamentari, membri ai Consiliilor regionale, primari. Mandatul presidential inceteaza la expirarea termenului sau caz de demisie, deces ori incapacitatea exercitării funcţiei. Mandatul poate fi innoit fara condiţii restrictive. Atribuţiile preşedintelui sunt extreme de vaste, ele fiind clasificate in 3 categorii:
- Competente profesionale ale preşedintelui:
- Atribuţii de decizie
- Dreptul de veto
Preşedintele prezidează Consiliul de miniştri, precum si Consiliile si ministerele superioare, ale Apărării Naţionale in calitate de comandant suprem al forteelor
armate., in mod excepţional prim - ministrul il poate suplini pe Preşedinte
Germania
Preşedintele federal este ales pe un mandate de 5 ani. De catre Adunarea Federala - organism reprezentat printr-un număr de membri ai Bundestagului. Egal cu cel al deputaţilor aleşi potrivit principiului reprezentării proporţionale in adunările reprezentative ale landurilor.
In regimurele parlamentare şeful statului investit cu o parte din putere executiva are prin tradiţie funcţii „decorative", real puterea executiva fiind exercitata de prim.min. Preşedintele federal deţine următoarele prerogative:
- Reprezentarea Germaniei pe plan internaţional
- Incheerea tratatelor internaţionale
- Acriditarea si primirea reprezentanţilor diplomatici
- Numirea si revocarea judecătorilor
- Promolgarea legilor
- Atribuţii in formarea guvernului
- Exercitarea dreptule de graţiere.
Preşedintele federal nu răspunde din punct de vedere politic de actele sale. Italia
Preşedintele republicii dispune de prerogative clasice ale sefuşui in regimul politic parlamentar. Prim.min. este actorul principal in jocul politic intre executiv si legislativ. Preşedintele este ales de catre parlament prin scrutin secret. In şedinţa comuna de catre reprezentaţii regimurilor. Este desemnt candidatul care obţine 2/3 din
voturile celor aleşi. Preşedintele are următoarele atribuţii:
- Promulga legile adoptate de parlament, emite decrete cu valoare de lege.
- Trimite mesaje camerilor
- Eutonzeaza prezentarea in camere a proiectelor de lege de catre guvern
- Numeşte funcţionarii de stat
- Fixează referendumul popular
- Acriditeaza si primeşte ambasadori
- Ratifica trartate internaţionale
Îl. Este comandantul suprem ai fortilor armatei
- Exercita dreptul de graţiere, conferă decoraţii. Preşedintele Italiei nu poarta răspundere pentru faptele savirsite in timpul exercetarii funcţie sale inafara de actele de inalta trădare. Portugalia
Este o republica semiprezidentiaia. Preşedintelui ii revin prerogative substanţiale in procesul de guvernare a tarii fiind in drep de a influenta cele ialte autorităţi ale vieţii politice (parlamentul, şeful guvernului). Preşedintele este ales prin vot universal direct si secret pe un singer mandat pe un termen de 5 ani. Competentele prezidenţiale pot fi impartite in 4 categorii:
Competente de ordin general: prezidarea consiliului de stat, convoacă parlamentul, fixează data alegerilor, dezolvarea parlm. Numeşte si revoca pnm.min. => Competente personale: comandant al fortilor armate, promulga legi.
Competente in domeniul ralatiilor internaţionale: numeşte si acreditează ambasadori, rativica tratate internaţionale
Competente in domeniul legislativ: dreptul de veto