Analizînd cele trei sisteme de administraţie: continental (francez), anglo-saxon (britanic) şi mixt (german) vom sublinia că în condiţiile actuale de dezvoltare a administraţiei publice, cînd au loc procese mtegraţioniste foarte pronunţate, aceste sisteme nu se mai regăsesc în stare pură. Ele s-au influenţat reciproc şi au preluat unul de la altul multe elemente. De exemplu, sistemul administrativ actual al Republicii Moldova aparţinînd, în temei, sistemului continental (francez.) are şi unele elemente din cel anglo-saxon (britanic), dînd prioritate autonomiei locale, precum şi din cel mixt (german), cum ar fi exercitarea de către autorităţile administraţiei publice locale a unor atribuţii delegate de statut. Prin urmare, omogenizarea sistemelor de administraţie este un proces obiectiv şi este condiţionată de procesele integraţioniste care se manifestă tot mai activ în ultimele decenii şi care îşi lasă amprenta asupra dezvoltării umane, în general, şi asupra dezvoltării şi evoluţiei administraţiei publice, în particular.
Administraţia ţării este încredinţată unor autorităţi statale, ele fiind administraţia centrală şi unităţile sale teritoriale precum şi administraţia locală, chemată să administreze interesele colectivităţilor locale, în conformitate cu Constituţia.
Pornind de la acest raţionament putem mai bine să ne dăm seama care sunt deosebirile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi diferitele servicii publice ale administraţiei publice centrale de specialitate (ministere, departamente) care acţionează într-un anumit teritoriu, dar sunt structuri exterioare ale anumitor autorităţi administrative centrale. E necesar de precizat ca în cadrul structurii teritoriale a organelor administraţiei locale şi centrale, relaţiile dintre ele sunt foarte variate şi, în fine, ele trebuie să colaboreze reciproc, deoarece au un scop comun - organizarea serviciilor publice pentru cetăţenii din teritoriu. Organele administraţiei publice pot activa eficient în condiţiile când toate transformările din societate se efectuează într-o consecutivitate bine determinată şi au un suport legislativ adecvat, care le-ar permite nu numai să dirijeze aceste procese, dar să se reformeze ele însele, pornind de la cerinţele înaintate de evoluţia societăţii.
Consultând literatura de specialitate existentă şi analizând, în particular, conlucrarea serviciilor publice desconcentrate în teritoriul judeţului Chişinău şi autorităţile publice locale în chestiunile de interes comun, am ajuns la concluzia că prea puţin se studiază în republica noastră relaţiile dintre diferite nivele ale administraţiei publice, aceste considerente determinând alegerea temei abordate în lucrarea de faţă.