Administrație publică

Acord de Parteneriat şi Cooperare cu Uniunea Europeană, a fost semnat la 28 noiembrie 1994. - demararea unui proces de apropiere dintre RM si UE Astfel, în cadrul Politicii de Vecinătate promovată de Uniunea Euro­peană a fost elaborat şi semnat la 22 februarie 2005 Planul de Acţiuni: Uniunea Europeanâ-Republica Moldova⁷'', In primul rînd, se accentuează necesitatea continuării reformei admi­nistrative şi consolidarea autoadministrăm locale în conformitate cu stan­dardele europene.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană recunoaşte faptul că în Republica Moldova se desfăşoară reforma administraţiei publice, dar în acelaşi timp consideră că autoadministrarea locală nu corespunde standar­delor europene. După cum observăm, într-o formă concentrată, se dă apreciere unui component prioritar al reformei administraţiei publice, şi anume stării de lucruri în administraţia publică locală, unde într-adevar mai persistă o sumedenie de probleme nerezolvate.

în al doilea rînd, se accentuează ideea că, în special, trebuie să se atra­gă atenţie standardelor europene ce se conţin în Carta europeană a autogu­vernării locale.

Republica Moldova a semnat şi a ratificat Carta Europeană: exerciţiul autonom al puterii locale deja în anul 1997. Multe din prevederile Cartei europene au căpătat concretizare în legislaţia ţării noastre, inclusiv principiile administraţiei publice locale, care şi-au găsit atît fundamentare constituţională, precum şi legală, întocmai cum prevede Carta europeană.

In al treilea rînd, se subliniează oportunitatea acordării unei atenţii speciale expertizei şi recomandărilor Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa, adresate cu diferite ocazii autorităţilor Republicii Moldova. Instituţia respecivă care promovează în plan european interesele comunităţilor locale şi regionale este abilitată cu dreptul de a face exper­tiza proiectelor de legi şi a altor acte normative şi care se referă la dome­niul organizării şi funcţionării administraţiei publice locale şi interme­diare. Ca rezultat al efectuării acestor expertize, Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale formulează recomandări pentru autorităţile naţionale vizînd corespunderea lor cu rigorile europene.

In cazul Republicii Moldova au fost unele situaţii cînd autorităţile moldoveneşti nu au ţinut seamă de recomandările acestei instituţii europe­ne, cum a fost cazul revizuirii organizării administrativ-teritoriale produsă în 2003, unele recomandări privind relaţiile inlerbugctare dintre autorită­ţile administraţiei publice centrale şi cele locale, asigurarea stabilităţii în funcţii a angajaţilor din administraţia publică locală şi altele. Aceasta a şi servit, probabil, ca temei pentru formularea expusă în compartimentul respectiv al Panului de Acţiuni.În  al patrulea rînd, se vede necesară atribuirea competenţelor bugetare care ar corespunde responsabilităţilor organelor locale ale puterii. Proble­mele asigurării autonomiei financiare sînt cele mai dificile din complexul de probleme existente în administraţia publică locală. Cadrul legal preve­de această autonomie financiară a unităţilor administrativ-teritoriale de toate nivelurile, dar în realitate nu toate competenţele cu care sînt abilitate organele locale ale puterii au o acoperire financiară suficientă, din care cauză se întîlnesc multe disfuncţionalităţi. Pentru soluţionarea acestor probleme se cer efectuate un şir de măsuri de ordin organizatoric, fiscal, de perfecţionare a relaţiilor interbueetare si multe altele

In al cincilea  rind, se atrage atenţia asupra necesităţii consolidării supremaţiei legii în toate sferele de activitate. Această prevedere _a Planului de Acţiuni reiese din obiectivele constituirii statului de drept tară de care nu putem vorbi de standardele europene. Perioada de tran­ziţie prin care trece Republica Moldova generează anumite deficienţe în implementarea acestui principiu constituţional. în societate este destul de răspîndit nihilismul juridic, iar pe de altă parte sîntem în prezenţa unor procese negative, cum ar fi corupţia, abuzul de putere si altele, care pot fi curmate ori micşorată ponderea lor doar prin promovarea lega­lităţii şi a ordinii de drept.

După cum vedem. Planul de Acţiuni: Uniunea Europeană - Republica Moldova a prevăzut, alături de alte domenii de activitate, şi un complex de masuri privind ajustarea administraţiei publice din Republica Moldova la standardele europene. O parte din aceste obiective au fost realizate prin eforturile conjugate ale autorităţilor administraţiei publice şi societăţii civile şi cu concursul instituţiilor politice ale statului. Asupra unei alte părţi de acţiuni planificate se cere de continuat activitatea în scopul reali­zării lor depline.

In legătură cu expirarea, la 22 februarie 2008, a termenului de valabili­tate a Planului de Acţiuni: Uniunea Europeană - Republica Moldova, în prezent se examinează posibilitatea de elaborare a unui nou document, care ar reglementa în continuare relaţiilie Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, inclusiv în domeniul administraţiei publice. Necesitatea unui astfel de document este vizibilă, elaborarea căruia şi punerea lui în aplica­re ar asigura continuitatea proceselor iniţiate în acest domeniu

Relaţiile economice se vor întări prin promovarea comerţului şi investiţiilor reciproce. Pentru facilitarea relaţiilor economice este necesar de a ameliora condiţiile pentru comerţ şi investiţii prin susţinerea RM în toate aspectele procesului de reforme economice.

Prin semnarea APC, Moldova şi UE şi-au acordat reciproc statutul naţiunii celei mai favorizate (NCME) cu privire la tarifele pentru bunuri, ceea ce ar facilita şi majora fluxurile comerciale reciproce. La fel, s-a convenit asupra liberalizării progresive a prestării serviciilor transfronta-liere, ce au scopul de a dezvolta un sector de servicii orientat spre piaţă.

Referitor la investiţii, APC conţine prevederi importante în scopul ameliorării mediului pentru stabilirea şi funcţionării societăţilor din RM, a sucursalelor şi filialelor acestora pe teritoriul UE şi invers.

APC prevede respectarea de către părţi a unor principii:

• Principiul democratic şi al drepturilor omului, aşa cum sunt definite în Actul Final de la Helsinki şi Carta de la Paris pentru o nouă Europă. Aceste principii au scopul de a sprijini politica internă şi externă a RM şi UE, şi constituie un element esenţial al APC.
• Principiile economiei  de piaţă,   aşa   cum   sunt   enunţate   în documentele Conferinţei Comitetului de Securitate şi Cooperare Economică de la Bonn. în acord se menţionează că dezvoltarea economică este cel mai bine asigurată prin promovarea celor 4 libertăţi: libertatea circulaţiei mărfurilor, serviciilor, persoanelor, capitalurilor şi investiţiilor.

APC cuprinde prevederi referitor la toate aceste libertăţi: Libertatea circulaţiei mărfurilor. Principalele   măsuri vizate în APC sunt: taxele vamale şi taxele ce se referă la import şi export, inclusiv metoda de percepece a acestor taxe; dispoziţii  cu privire  la  scoaterea  din  vamă,  tranzit,   depozite vamale, transbordare; taxele şi alte impozitări interioare de orice natură, aplicate direct sau indirect mărfurilor importate de una din ele impozitărilor interioare,  mai  puţin  favorabile  decît  cele aplicate mărfurilor importate din ţările terţe; metodele de plată; regulile   ce   determină   vînzarea,   achiziţionarea,   transformarea, distribuirea şi utilizarea mărfurilor pe piaţa internă. La acest capitol Republica Moldova a obţinut succese importante, în noiembrie 2007 Comisia Europeană a acordat Republicii Moldova regimul Comerţului Asimetric în conformitate cu care circa 12000 categorii de mărfuri moldoveneşti sunt scutite de taxele vamale. Anterior Republica Moldova în mod unilateral a eliminat taxele pentru mărfurile din Uniunea Europeană.

Libera circulaţie a persoanelor. Referitor Ia persoanele juridice, au fost făcuţi deja paşi spre facilitarea stabilirii şi funcţionării societăţilor. In ceea ce priveşte persoanele fizice, s-au luat angajamente limitate.

Cu toate că accesul la piaţa muncii este reglementat şi în continuare de statele membre ale UE, e evident că condiţiile îmbunătăţite pentru angajaţi şi oameni de afaceri vor avea un efort pozitiv asupra mediului de afaceri global.

Un pas semnificativ în această direcţie a fost ratificarea în noiembrie 2007, de către Parlamentul European a Acordului cu privire Ia facilitarea regimului de vize pentru moldoveni. Acordul prevede o serie de înlesniri pentru cetăţenii Republicii Moldova care vor să obţină viză de intrare în Uniunea Europeană. De aceste privilegii vor beneficia studenţii, cetăţenii sub 18 ani, reprezentanţi ai societăţii civile, jurnalişti, participanţi la acţiuni culturale şi sportive, transportatorii şi pensionarii. Preţul unei vize pentrumoldoveni este de 35 euro. De la 1 ianuarie 2008 la Chişinău şi-a început activitatea Centrul Unic de acordare a vizelor pentru spaţiul Schengen.

APC conţine importante prevederi ce au scopul de îmbunătăţi mediul de operare a companiilor din RM în UE şi invers. Aceste prevederi reflectă voinţa de a crea un anturaj mai bun pentru investiţiile directe, circulaţia liberă a capitalurilor, plăţilor, comerţului cu servicii şi condiţiile pentru angajaţi. Atît RM, cît şi UE trebuie să favorizeze stabilirea şi exercitarea activităţilor economice ale societăţilor uneia din cele 2 părţi pe teritoriul celeilalte. Societăţile din RM şi din UE au dreptul de a avea o filială pe teritoriul comunitar sau pe teritoriul moldovenesc, pentru a desfăşura activităţile economice.

Libertatea circulaţiei serviciilor. Pentru ca în RM să aibă loc o liberă prestare a serviciilor transfrontaliere, e necesar ca să existe, în primul rînd, un sector concurenţial de servicii. UE acordă ajutor RM pentru dezvoltarea unui sector de servicii supus legilor pieţei. Conform principiilor prevăzute în GATS, dispoziţiile APC referitoare la prestarea serviciilor transfrontaliere nu împiedică RM sau UE să acorde un regim mai favorabil statelor terţe în cadrul acordurilor de integrare economică.

în ceea ce priveşte aşa tip de servicii, precum transportul, în APC se conţin prevederi referitor la fiecare tip de transport. APC menţionează că prevederile sale privind stabilirea şi activitatea societăţilor nu se aplică transportului aerian, fluvial şi maritim. Totuşi, cunoscînd importanţa dezvoltării acestor tipuri de transport, în APC se menţionează posibilitatea semnării acordurilor specifice.

Libertatea circulaţiei capitalurilor - circulaţia mijloacelor băneşti, în calitate de plăţi în cadrul comerţului internaţional sau a investiţiilor, a fost pe larg liberalizată prin APC. Au fost făcuţi paşi importanţi în vederea liberalizării circulaţiei capitalurilor între RM şi UE. în APC se prevede liberalizarea circulaţiei a tipurilor de capital: capital  cu privire  la  investiţiile  directe  efectuate  în   societăţi constituite conform legislaţiei ţării gazdă; capitaluri   referitoare   la   investiţii   sub   formă   de   stabilire   şi exploatare a societăţilor de către cetăţenii UE sau RM pe teritoriul uneia din acestea;

capitaluri referitoare la lichidarea şi repatrierea produselor acestor investiţii şi a oricărui beneficiu ce rezultă.

APC are o importanţă foarte mare pentru RM în aspect politic şi comercial - economic. El permite:

• acordarea reciprocă a  clauzei NCMF  care presupune tratarea agenţilor economici din RM la nivelul celor din UE;
• dezvoltarea colaborării în cadrul unui Acord de Liber Schimb;
• crearea cadrului legal pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi parteneriat în toate domeniile, inclusiv siderurgic, care e cel mai protejat pe piaţa UE.

Moldova, în calitate de stat european, se numără printre statele care aspiră:

Pe termen scurt - la fundamentarea instituţiilor democratice a statului de drept şi a drepturilor omului în Republica Moldova, în conformitate cu practica, principiile şi standardele Uniunii Europene, prin realizarea angajamentelor stabilite în Planul de Acţiuni RM - UE, creînd premise pentru recunoaşterea oficială de către Uniunea Europeană a perspectivei europene a Republicii Moldova;

Pe termen mediu - la ridicarea relaţiilor Republica Moldova - Uniunea Europeană la un nivel calitativ nou, care ar presupune integrarea graduală a Republicii Moldova în instituţiile europene, în vederea obţinerii treptate a celor patru libertăţi ale Comunităţii Europene: libertatea circulaţiei persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalului;

Pe termen lung - la demararea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, luînd în considerare experienţa altor state din Europa de Sud-Est;

In final - la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

In contextul realizării obiectivelor enumerate, Strategia de comunicare externă UE se va axa pe asigurarea formulării şi direcţionării unei comunicări eficiente cu UE, cu instituţiile acesteia, precum şi cu cetăţenii curoepeni.

In document sunt stipulate metodele şi instrumentele de informare.

In contextul implementării Strategiei de comunicare externă vor fî implicaţi:

• Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova;
• Misiunea Republicii Moldova pe lingă Comunităţile Europene;
• alte misiuni diplomatice ale Moldovei în UE şi în statele candidate;
• moldovenii care activează şi locuiesc în spaţiul Uniunii Europene;
• oameni de   ştiinţă,   cercetători,   prin   cooperarea   acestora   cu universităţile europene;
• tinerii care studiază în ţările UE şi alţii. Principalii subiecţi vor fi antrenaţi în:
• elaborarea Strategiei   de   comunicare   externă,   stabilind   paşii concreţi, audienţa-ţintă, durata şi bugetul;
• organizarea vizitelor jurnaliştilor străini în Moldova şi viceversa;
• asigurarea activităţilor de lobbysm în cercul liderilor europeni de opinie;
• efectuarea unei munci rezultative pentru stabilirea contactelor în domeniul diplomatic;
• desfăşurarea unei activităţi eficiente cu media internaţională;
• prezentarea acţiunilor  şi   rezultatelor  concrete  publicului,   care conduc spre integrarea europeană;
• evidenţierea progreselor   Moldovei   în   domeniul    dezvoltării economice;
• prezentarea Moldovei drept o ţară pe deplin democrată şi stabilă;
• alegerea unui logou atractiv pentru prezentarea Moldovei peste hotare;
• organizarea şi susţinerea diferitelor prezentări ale Moldovei din punct de vedere economic, cultural şi turistic etc;
• susţinerea participării    Moldovei    în    cadrul    congreselor    şi expoziţiilor internaţionale etc.

Obiectivele generale sunt orientate spre:

• conştientizarea problemelor prioritare ale Republicii Moldova cu privire la integrarea europeană atît în ţară, cît şi peste hotare; icarea nivelului de cunoştinţe şi de înţelegere de către public a Uniunii Europene, a problemelor ce ţin de relaţiile Republica Moldova - UE, a Planului de Acţiuni RM - UE etc;
• contribuirea prin procesul educaţional la atingerea scopului de lungă durată de creştere a nivelului de conştientizare a proiectului UE şi a valorilor europene, în special, de către public şi autorităţile locale, profesori, elevi şi studenţi, societatea civilă, mass-media etc.;
• conştientizarea de   către   populaţie   a   faptului   că   integrarea europeană este o problemă prioritară pentru Republica Moldova;
• iniţierea unui dialog eficient şi relevant cu cetăţenii şi stabilirea de relaţii cu aceştia, luîndu-le în seamă necesităţile;
• asigurarea unei informaţii accesibile privind UE pentru populaţie, atît pentru publicul larg cît şi pentru cel specializat;
• stimularea interesului faţă de problemele Uniunii Europene;
• susţinerea procesului de implementare a documentelor bilaterale Republica Moldova - UE, a Planului de Acţiuni RM - UE, care se află în etapa finală, inclusiv prin argumentarea reformelor dificile, însă necesare;
• stimularea mass-media de a se implica în dezbateri cu referire la subiectele legate de Europa;
• studierea evoluţiei opiniei publice, odată cu abordarea de către mijloacele de informare în masă a problemelor UE în Moldova.