Comitetul Regiunilor (CoR) este adunarea politică care oferă nivelurilor regional și local posibilitatea de a-și face auzită vocea în cadrul elaborării politicilor UE și în cadrul legislației UE.Tratatele obligă Comisia, Parlamentul și Consiliul să consulte Comitetul Regiunilor de fiecare dată când se fac noi propuneri în domenii care afectează nivelurile local și regional. CoR are 344 de membri din cele 27 de țări ale UE și activitatea sa este organizată în șase comisii diferite. Acestea examinează propuneri, dezbat și discută în scopul elaborării avizelor oficiale privind chestiunile esențiale.
Comitetul Regiunilor (CoR) este forul politic prin care autoritățile locale și regionale își pot face auzită vocea în inima Uniunii Europene.Înființat în 1994, CoR a fost creat pentru a aborda două aspecte principale:
1.În primul rând, aproximativ trei sferturi din legislația Uniunii este pusă în aplicare la nivel local sau regional și, prin urmare, este logic ca reprezentanții locali și regionali să aibă un cuvânt de spus în elaborarea noii legislații a Uniunii Europene. 2. În al doilea rând, a existat o anumită îngrijorare legată de faptul că opinia publică este lăsată în urmă, în timp ce construcția UE avansează. O modalitate de a corecta acest decalaj o constituie implicarea acelui nivel de guvernare cu reprezentanți aleși aflat cel mai aproape de cetățean.
Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona conferă CoR un rol consolidat de-a lungul procesului legislativ. Noul tratat impune Comisiei Europene să consulte, încă din faza prelegislativă, autoritățile locale și regionale, precum și asociațiile acestora de pe teritoriul Uniunii Europene. CoR, care reprezintă vocea autorităților locale și regionale la nivelul UE, intervine într-un mod cât se poate de activ încă din această fază preliminară.
După prezentarea propunerii legislative de către Comisie, consultarea CoR este din nou obligatorie dacă propunerea privește unul din numeroasele domenii strategice cu impact direct asupra autorităților locale și regionale. Tratatul de la Maastricht a stabilit cinci astfel de domenii: coeziunea economică și socială, rețelele transeuropene de infrastructură, sănătatea, educația și cultura. Tratatul de la Amsterdam a adăugat cinci noi domenii: politica privind ocuparea forței de muncă, politica socială, protecția mediului, formarea profesională și transportul. Tratatul de la Lisabona a extins și mai mult domeniul de acțiune a CoR, adăugând la lista domeniilor politice în care acesta trebuie consultat protecția civilă, schimbările climatice, energia și serviciile de interes general.
Cu toate acestea, rolul CoR nu se încheie odată cu publicarea unui aviz privind o propunere a Comisiei. Pentru prima oară, în conformitate cu Tratamentul de la Lisabona, Parlamentul European are obligația de a consulta CoR, ceea ce permite acestuia din urmă să formuleze observații cu privire la eventualele modificări ale deputaților europeni asupra unei propuneri legislative. De asemenea, CoR are dreptul de a interpela Comisia, Parlamentul și Consiliul dacă aceste instituții nu iau în considerare punctul său de vedere și poate chiar solicita să fie consultat încă o dată, în cazul în care propunerea inițială suferă modificări substanțiale pe parcurs. În cazuri extreme, CoR este de asemenea abilitat să introducă acțiune în fața Curții Europene de Justiție, în cazul în care consideră că nu a fost consultat în mod corespunzător de către Comisie, Parlament sau Consiliu.
Evaluarea propunerilor legislative ale UE de către CoR are la bază trei principii fundamentale:
Subsidiaritatea
Acest principiu, înscris în tratate în același timp cu înființarea CoR, afirmă că, în cadrul Uniunii Europene, deciziile trebuie luate la nivelul cel mai apropiat posibil de cetățean. Așadar, Uniunea Europeană nu ar trebui să preia sarcini pentru care sunt mai potrivite administrațiile locale, regionale sau naționale. Tratatul de la Lisabona oficializează rolul CoR de apărător al principiului subsidiarității
Proximitatea
Toate nivelurile de guvernare trebuie să încerce să fie „apropiate” de cetățean, în special organizându-și activitatea într-un mod transparent, astfel încât cetățenii să știe cine sunt responsabilii în diferitele domenii și cum își pot face auzite părerile.
Parteneriatul
O guvernare europeană viabilă presupune cooperarea autorităților locale, regionale, naționale și europene; toate aceste patru niveluri sunt indispensabile și ar trebui implicate pe parcursul întregului proces legislativ.
Membri și mandate
Comitetul Regiunilor are 344 de membri titulari și același număr de membri supleanți din toate cele 27 de state membre. Viitoarea extindere a UE poate ridica numărul membrilor (și al membrilor supleanți) la maximum 350. Membrii și membrii supleanți sunt numiți pentru un mandat de patru ani de către Consiliu, la propunerea statelor membre. Fiecare țară își alege membrii conform unei proceduri proprii, dar fiecare delegație trebuie să reflecte echilibrul politic, geografic și regional/local din statul membru respectiv. Membrii Comitetului Regiunilor sunt persoane care dețin un mandat ales sau o funcție importantă în cadrul autorităților locale sau regionale din regiunilor lor de proveniență.
Comitetul își organizează lucrările cu ajutorul a șase comisii de specialitate, alcătuite din membri CoR, care examinează în detaliu propunerile legislative în legătură cu care este consultat Comitetul și elaborează un proiect de aviz, în care CoR subliniază elementele din propunerile Comisie Europene cu care este de acord și elementele care necesită modificări. Proiectul de aviz este apoi dezbătut în cadrul uneia dintre cele cinci sesiuni plenare anuale ale CoR. Dacă majoritatea îl aprobă, proiectul este adoptat și devine aviz al Comitetului Regiunilor, care se transmite apoi Comisiei, Parlamentului și Consiliului.
CoR adoptă și rezoluții cu privire la chestiuni politice de actualitate.
În cadrul CoR, sunt reprezentate patru grupuri politice, care reflectă principalele familii politice europene: Partidul Popular European (PPE), Partidul Socialiștilor Europeni (PSE), Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și respectiv Uniunea pentru Europa Națiunilor – Alianța Europeană (UEN-AE).
Deși rolul principal al Comitetului este acela de a participa la procesul legislativ comunitar, acesta nu este și singurul său rol.
Membrii CoR trăiesc și muncesc zi de zi în regiunilor lor respective și continuă, în administrația locală sau regională din care provin, să-și îndeplinească funcția, de președinte de consiliu regional, de primar al vreunei localități importante sau de consilier local. Aceasta le permite să rămână în legătură cu punctele de vedere și preocupările oamenilor pe care îi reprezintă și, astfel, să aducă aceste puncte de vedere și preocupări în cadrul procesului legislativ UE, atunci când vin la Bruxelles, la ședințele CoR.
De asemenea, această situație le permite și să îi informeze pe cetățenii de acasă ce se întâmplă în UE și cum funcționează „Bruxelles-ul”. Modul în care își organizează CoR lucrările este de asemenea menit să „aducă UE mai aproape de cetățeni”, și asta la modul propriu, prin conferințele și ședințele comisiilor sale, precum și ale Biroului, în alte locuri decât la Bruxelles, respectiv în diferite regiuni din cele 27 de state membre.
Sarcina celor şase comisii cu competenţe specifice este de a sprijini elaborarea avizelor care se bazează pe propunerile Comisiei Europene. Proiectele de avize şi de rezoluţii sunt supuse spre adoptare Adunării Plenare.
Comisia pentru politica de coeziune teritorială (COTER)
Comisia pentru politica economică şi socială (ECOS)
Comisia pentru educaţie, tineret, cultură şi cercetare (EDUC)
Comisia pentru mediu, schimbări climatice şi energie (ENVE)
Comisia pentru cetăţenie, guvernanţă, afaceri externe şi instituţionale (CIVEX)
Comisia pentru resurse naturale (NAT