Petiţiile sunt reglementate de Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002. Petiţia desemnează orice cerere, reclamaţie, sesizare sau propunere formulată în scris ori prin poşta electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome, denumite în continuare autorităţi şi instituţii publice.
Dreptul de petiţionare este recunoscut cetăţenilor şi organizaţiilor legal constituite, acestea din urmă putând formula petiţii în numele colectivelor pe care le reprezintă autorităţile şi instituţiile publice fiind obligate să organizeze un compartiment distinct pentru relaţii cu publicul, care să primească, să înregistreze, să se îngrijească de rezolvarea petiţiilor şi să expedieze răspunsurile către petiţionari. Acest compartiment primeşte şi înaintează petiţiile înregistrate către compartimentele de specialitate, în funcţie de obiectul acestora, cu precizarea termenului de trimitere a răspunsului, şi este obligat să urmărească soluţionarea şi redactarea în termen a răspunsului.
Repartizarea petiţiilor în vederea soluţionării lor se face de către şeful compartimentului căruia i s-a trimis petiţia de către compartimentul de relaţii cu publicul.
Funcţionarii publici şi persoanele încadrate cu contract individual de muncă sunt obligate să rezolve numai petiţiile care le sunt repartizate, potrivit procedurii de mai sus, fiindu-le interzis să le primească direct de la petenţi, să intervină sau să depună stăruinţă pentru soluţionarea acestora în afara cadrului legal.
Expedierea răspunsului către petiţionar se face numai de către compartimentul pentru relaţii cu publicul, care se îngrijeşte şi de clasarea şi arhivarea petiţiilor.
Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice sunt direct răspunzători de buna organizare şi desfăşurare a activităţii de primire, evidenţiere şi rezolvare a petiţiilor ce le sunt adresate, precum şi de legalitatea soluţiilor şi comunicarea acestora în termenul legal.
Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.
Semnarea răspunsului se face de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ori de persoana împuternicită de acesta, precum şi de şeful compartimentului care a rezolvat petiţia.
În privinţa petiţiilor greşit îndreptate, ordonanţa prevede că acestea vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare, de către compartimentul de relaţii cu publicul autorităţilor sau instituţiilor publice care au ca atribuţii rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiţionarul să fie înştiinţat despre aceasta.
Petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiţionarului nu se iau în considerare şi se clasează.
Pentru soluţionarea petiţiilor transmise de la alte autorităţi sau instituţii publice, termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petiţiei la autoritatea sau instituţia publică competentă.
Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate prelungi termenul cu cel mult 15 zile, numai în situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare mai amănunţită
Constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit prevederilor Legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sau, după caz, potrivit legislaţiei muncii următoarele fapte:
- a) nerespectarea termenelor de soluţionare a petiţiilor;
- b) intervenţiile sau stăruinţele pentru rezolvarea unor petiţii în afara cadrului legal;
- c) primirea direct de la petiţionar a unei petiţii, în vederea rezolvării, fără să fie înregistrată şi fără să fie repartizată de şeful compartimentului de specialitate.
- Liberul acces la informaţiile publice: modul de reglementare şi modalităţile de asigurare a accesului la informaţiile publice.
Problematica liberului acces la informaţiile de interes public este reglementată de Legea nr. 544/2001. Aceasta consacră accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, ca fiind unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice. Prevederile legii au fost dezvoltate şi circumstanţiate prin normele de aplicare cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 123/2002.
Legea nr. 544/2001 prevede două modalităţi de asigurare, de către autorităţile şi instituţiile publice, a accesului la informaţiile de interes public: din oficiu sau la cerere. Accesul la informaţiile de interes public se face prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.
Potrivit legii, fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public: a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice; b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice; c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice; d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet; e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil; f) programele şi strategiile proprii; g) lista cuprinzând documentele de interes public; h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii; i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.
Legea şi normele de aplicare a acesteia mai sus menţionate precizează modalitatea în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi comunicarea din oficiu a acestora, şi anume prin: a) afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de Internet proprie; b) consultarea lor la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în spaţii special destinate. c) un buletin informativ care va cuprinde informaţiile prevăzute mai sus, publicat şi actualizat anual de către autorităţile şi instituţiile publice.
În conformitate cu prevederile legii, orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile legii, informaţiile de interes public, iar autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal. Această solicitare în scris a informaţiilor de interes public cuprinde, în mod cumulativ, următoarele elemente:
- a) autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea;
- b) informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public;
- c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului.
Legea precizează că autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În acest caz, autoritatea publică este obligată să-l înştiinţeze pe petent în scris, în cadrul acestui termen de 10 zile, asupra faptului că s-a prelungit termenul de soluţionare la 30 de zile.
Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.
Informaţiile de interes public solicitate verbal se comunică în cadrul unui program minim stabilit de conducerea autorităţii sau instituţiei publice, care va fi afişat la sediul acesteia şi care se va desfăşura în mod obligatoriu în timpul funcţionării instituţiei, incluzând şi o zi pe săptămână, după programul de funcţionare.
Legea prevede expres că nu este supusă prevederilor Legii 544/2001 activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de răspunsuri la petiţii şi de audienţe, dacă aceasta priveşte alte aprobări, autorizări, prestări de servicii şi orice alte solicitări în afara informaţiilor de interes public; deci, activitatea de soluţionare a petiţiilor va cuprinde şi activitatea de soluţionare a cererilor de informaţii de interes public, însă nu se reduce doar la atât, obiectul ei fiind mai vast.
De asemenea, termenele de soluţionare sunt diferite dacă este vorba de o petiţie simplă (30 de zile cu posibilitate de prelungire cu 15 zile) sau de una care vizează obţinerea unor informaţii de interes public (10 zile cu posibilitate de prelungire la 30 de zile).
Pentru motive ce ţin de păstrarea secretului sau confidenţialităţii unor documente, date şi informaţii, legea stipulează că sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor următoarele informaţii:
- a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;
- b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;
- c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale, potrivit legii;
- d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
- e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;
- f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;
- g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.
Legea 544/2001 conţine şi dispoziţii speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public: autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să desemneze un purtător de cuvânt, de regulă din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice; autorităţile publice au obligaţia să organizeze periodic, de regulă o dată pe lună, conferinţe de presă pentru aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de interes public; ziariştii vor avea acces la informaţiile publice pe baza unei acreditări acordate fără discriminare de către autoritatea publică, acreditarea se acordă la cerere, în termen de două zile de la înregistrarea acesteia; autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferinţelor de presă sau oricăror alte acţiuni publice organizate de acestea şi nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acţiunile publice organizate de acestea.