Pin It

Titular al acţiunii în contenciosul administrativ poate fi orice persoană care se consideră vătămată atât într-un drept personal cât şi într-un interes legitim personal, sau, după caz, de natură publică şi, legea include în această categorie, ca element de noutate, în mod explicit, şi terţa persoană, vătămată printr-un act administrativ adresat altui subiect de drept.        

Din definiţia legală dată noţiunii de „persoană vătămată”, în art. 2 alin.1,  pot fi identificate trei părţi distincte:

  1. a) persoana vătămată este, în primul rând, o persoană fizică sau juridică titulara unui drept (subiectiv), definit ca fiind „orice drept fundamental prevăzut de Constituţie sau de lege, căruia i se aduce atingere printr-un act administrativ”.
  2. b) În al doilea rând, sunt asociate persoanelor vătămate şi grupurile de persoane fizice. Intenţia legiuitorului a fost aceea de a crea un fel de acţiune colectivă, întemeiată pe comunitatea de drepturi şi interese vătămate, exercitată în comun de mai multe persoane fizice
  3. c) Mai observăm că, sunt asimilate persoanei vătămate şi organismele sociale care invocă vătămarea unui interes public prin actul administrativ atacat.

            În ceea ce priveşte noţiunea de organisme sociale, ea este definită în art.2 alin.1 lit. r) din lege: „structuri neguvernamentale, sindicate, asociaţii, fundaţii şi altele asemenea, care au ca obiect de activitate protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni sau, după caz, buna funcţionare a serviciilor publice administrative”.

            Noua lege a contenciosului administrativ prevede expres posibilitatea terţului, faţă de actul administrativ individual, de a contesta actul administrativ, chiar dacă nu i se adresează direct. 

În referire la anumite persoane juridice (22), de drept public, legea le consacră reglementări speciale, detaliind condiţiile şi obiectul acţiunilor de contencios administrativ ce pot fi introduse de :

-   Avocatul Poporului, în baza unei sesizări a unei persoane fizice, poate sesiza instanţa competentă de contencios administrativ de la domiciliul petentului, care dobândeşte, de drept, calitatea de reclamant;

- Ministerul Public, atunci când apreciază că, prin acte administrative unilaterale individuale s-au încălcat drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanelor, sesizează instanţa de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vătămate. Petiţionarul dobândeşte, de drept, calitatea de reclamant. De asemenea, când Ministerul Public apreciază că prin emiterea unui act administrativ normativ se vatămă un interes public, va sesiza instanţa de contencios administrativ competentă de la sediul autorităţii publice emitente;

-  Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nelegal poate să solicite instanţei constatarea nulităţii acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice;

-  Prefectul şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici pot introduce acţiunile reglementate la art. 3 – „tutela administrativă”; orice persoană de drept public, pentru apărarea unui drept propriu încălcat (contencios subiectiv) sau, după caz, când s-a vătămat un interes legitim public (contencios obiectiv).

            Suntem în prezenţa unui contencios subiectiv, atunci când sunt vătămate drepturile persoanelor juridice de drept public, respectiv a unui contencios obiectiv, ce rezultă din formularea impersonală „s-a vătămat un interes legitim” din finalul textului, ce poate fi interpretată în sensul că se referă şi la interesul legitim public.