Legea nr. 554/2004 reglementează un aspect care aparţine Legii administraţiei locale şi Statutului funcţionarilor publici: dreptul prefectului de a ataca, în termenele prevăzute în lege, în faţa instanţei de contencios administrativ, actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale, precum şi a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici de a ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele autorităţilor publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia publică, în condiţiile prezentei legi şi ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată. În ambele cazuri, până la soluţionarea cauzei, actul atacat este suspendat de drept.
Tutela administrativă este o noţiune consacrată a doctrinei dreptului administrativ, desemnând un control exercitat de organe centrale asupra organelor locale descentralizate, autonome. Ea are două forme: prima dă dreptul autorităţii de tutelă (reprezentanta puterii centrale) să anuleze, să aprobe, să autorizeze actul administrativ emis de o autoritate descentralizată, pe când forma moderată conferă autorităţii de tutelă doar dreptul de sesizare a unei jurisdicţii administrative în vederea anulării acelui act administrativ.
Prefectul este autoritate de tutelă administrativă jurisdicţionalizată pentru autorităţile administraţiei publice locale, în temeiul căreia poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, dispoziţiile primarului, hotărârile consiliului local, dispoziţiile preşedintelui consiliului judeţean şi hotărârile consiliului judeţean. Prefectul exercită acţiunea în contencios administrativ ca reprezentant al statului, în temeiul textelor constituţionale ale art. 123 alin. 5, din Constituţie (26), ale Legii nr. 340/2004 privind instituţia prefectului, ca lege specială, şi ale legii contenciosului administrativ, ca lege generală, prin urmare are legitimare procesuală activă conferită prin aceste reglementări.
Termenul de contestare este diferit, în funcţie de tipul actului administrativ, respectiv: actele administrative individuale pot fi atacate în termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. 1, din Legea contenciosului administrativ, cu posibilitatea de prelungire a termenului la un an, în temeiul art. 11 alin. 2, pentru motive temeinice; actele administrative normative vor putea fi atacate oricând, în baza art. 11 alin. 4, din Legea contenciosului administrativ.
Obiectul controlului de tutelă administrativă exercitat de prefect este act administrativ, însă şi faptele sau actele, asimilate prin legea contenciosului administrativ actului administrativ unilateral - tăcerea administrativă şi refuzul nejustificat de rezolvare a cererii - pot face acest obiect.
Obiectul cererii de chemare în judecată introdusă de prefect poate fi numai anularea în tot sau în parte a actului ilegal. Prefectul nu poate cere despăgubiri, deoarece această posibilitate este conferită prin Legea nr. 554/2004 doar persoanelor fizice sau juridice. Urmare cererii de chemare în judecată, actul administrativ unilateral este suspendat de drept, din momentul introducerii acţiunii şi până la soluţionarea cauzei, soluţie menită a împiedica producerea unor pagube bugetelor locale sau bunei funcţionări a administraţiei publice locale.
Trebuie să observăm faptul că, în exercitarea atribuţiei cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative ale consiliului judeţean, ale preşedintelui consiliului judeţean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, cu cel puţin 10 zile înaintea introducerii acţiunii în contenciosul administrativ, va solicita autorităţilor care au emis actul, cu motivarea necesară, reanalizarea actului socotit nelegal, în vederea modificării sau, după caz, a revocării acestuia. Solicitarea de reanalizare nu se aplică însă şi refuzului nejustificat sau tăcerii administrative.
Prin utilizarea acestei atenţionări a autorităţii publice emitente, litigiul poate fi evitat, autoritatea publică fiind mai interesată să-şi revoce actul decât să-i fie anulat de către instanţă; pe de altă parte, de multe ori ilegalitatea actului nu este sesizată de emitent (mai ales în localităţile rurale, care duc lipsă de personal competent), iar, prin cererea de reanalizare, acestuia i se oferă posibilitatea de a reveni asupra actului ilegal, dovedind bună credinţă .
Pentru admiterea acţiunii, prefectul va trebui să facă dovada şi a unui interes procesual; astfel, prefectul (de fapt, prin intermediul acestei instituţii, statul român) nu are interes, spre exemplu, în anularea unui act administrativ care şi-a epuizat deja efectele juridice în mod definitiv şi complet - o autorizaţie de demolare, de pildă. Acţiunea prefectului este scutită de taxa de timbru, şi se judecă de urgenţă şi cu precădere, termenele de judecată neputând depăşi 10 zile.