Persoana care se consideră vătămată în dreptul său se poate adresa cu reclamaţie şi autorităţii administrative ierarhic superioare celei care a emis actul. Însă, s-a subliniat că, spre deosebire de recursul graţios obligatoriu, recursul ierarhic este facultativ. De asemenea, sesizarea organului ierarhic superior poate fi exercitată fie înainte de recursul graţios, fie în timpul derulării termenului de răspuns la acesta, fie după expirarea celor 30 de zile pentru răspuns.
Recursul ierarhic a fost definit ca fiind plângerea adresată de un particular autorităţii administrative superioare, prin care se solicită să anuleze acul emis de autoritatea inferioară subordonată care îi vatămă drepturile sau interesele, ori să o determine pe aceasta să-şi modifice actul sau să îndeplinească o anumită prestaţie.
Din examinarea a cestei definiţii, rezultă că acest recurs are următoarele trăsături:
- se exercită la organul ierarhic superior organului care a produs vătămarea;
- din punct de vedere al sferei sale de aplicare nu vizează decât actele emise de organele administrative care au organe superioare ierarhic.
Recursul ierarhic nu se poate exercita nici faţă de actele autorităţilor centrale autonome care, de asemenea, nu au organe superioare ierarhic cu precizarea că există şi autorităţi centrale care au autorităţi ierarhic superioare (exemplu ministerele şi alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor) şi ale căror acte pot fi controlate pe calea recursului administrativ ierarhic.
În ce priveşte pretenţiile recurentului, obiectul său, ce anume poate cere cel care-l exercită de la organul ierarhic superior celui al cărui act i-a produs a anumită vătămare, acesta poate cere anularea actului respectiv (în virtutea raporturilor de subordonare ierarhică), precum şi obligarea autorităţii emitente să emită sau să modifice un anumit act.
În virtutea dreptului organului ierarhic de a da ordine şi instrucţiuni cu caracter obligatoriu organului său inferior, el poate dispune acestuia să restabilească ordinea de legalitate care apreciază că a fost încălcată şi care a produs o vătămare subiectului de drept, cerându-i să modifice sau să anuleze actul atacat.
În legătură cu termenul în care poate fi introdus, recursul ierarhic poate fi efectuat ,,comitent, la un termen posterior celui la care a fost introdus recursul graţios, ori după ce s-a primit răspunsul nefavorabil din partea emitentului”
Pot există trei situaţii de sesizare a superiorului ierarhic, cu efecte juridice asupra termenului de sesizare a instanţei:
- a) dacă ambele recursuri - recursul graţios şi recursul ierarhic - se efectuează deodată, termenul de sesizare a instanţei va curge din momentul primirii răspunsului la recursul ierarhic (explicit sau implicit);
- b) dacă în termenul de recurs graţios, dar după acesta, este efectuat şi recursul ierarhic, soluţia este aceeaşi;
- c) dacă recursul ierarhic este exercitat după primirea răspunsului emitentului actului, termenul de sesizare a instanţei, care a început să curgă anterior, este prorogat până la primirea răspunsului de la superiorul ierarhic. În practică s-a decis că prin soluţionarea în vreun fel a recursului ierarhic, se declanşează curgerea unui nou termen de sesizare a instanţei, tot de 30 de zile
Reclamaţia făcută numai organului ierarhic superior are semnificaţia unei sesizări a acestuia în vederea declanşării controlului ierarhic. O eventuală rezolvare favorabilă, prin efectuarea controlului ierarhic, stinge litigiul, însă o soluţie defavorabilă nu conferă dreptul de a acţiona în justiţie, deoarece procedura prealabilă nu a fost îndeplinită. Recursul ierarhic efectuat singur nu are semnificaţia exercitării procedurii prealabile.
În cazul recursului ierarhic, problema refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ poate fi rezolvată doar prin îndrumări obligatorii date de organul superior celui inferior, şi anume atunci când organul inferior are competenţa exclusivă de a emite acel act.
În cazul în care recursul graţios şi cel ierarhic sunt concomitente, sub aspectul cursului de soluţionare, în calculul termenului de sesizare a instanţei intră data ultimului răspuns primit. De regulă, se precizează că acesta va fi cel al superiorului ierarhic, care are nevoie de o perioadă mai îndelungată de timp pentru soluţionare.
Introducerea recursului ierarhic, are drept efect investirea superiorului ierarhic cu soluţionarea lui, iar pentru particular interdicţia sesizării instanţei. Odată ce superiorul ierarhic a fost sesizat, termenul de sesizare a instanţei este întrerupt şi, prin urmare, persoana vătămată nu are drept la acţiune.