În abordarea recursului administrativ-jurisdicţional este importantă explicarea termenilor cheie ai acestuia: actul administrativ-jurisdicţional, recursul administrativ-jurisdicţional şi autoritatea administrativ-jurisdicţională.
Actul administrativ jurisdicţional a fost definit ca acel act prin care organe făcând parte din sistemul administraţiei de stat soluţionează litigii prin hotărâri investite cu o stabilitate asemănătoare puterii lucrului judecat şi susceptibile de a fi executate prin forţa de constrângere a statului, acte a căror elaborare are la bază principiile independenţei în rezolvare şi al contradictorialităţii.
S-a constatat că „sarcina de a stabili cazurile în care actele administraţiei dobândesc un caracter jurisdicţional şi, prin urmare, o stabilitate mai mare, nu este uşoară”, deoarece procedura de elaborare a actelor administrativ-jurisdicţionale este mai puţin amănunţită decât procedura civilă, iar uneori ea se reduce la câteva dispoziţii de principiu.
Chiar dacă are elemente asemănătoare cu procedura judiciară, ea este de obicei foarte puţin diferită de procedura administrativă obişnuită, de emitere a actelor administrative propriu-zise sau de soluţionare a recursului ierarhic.
Actul administrativ-jurisdicţional are un caracter de excepţie, în sensul că intervine doar în cazuri riguros precizate de lege, în anumite materii şi că este susceptibil de a fi atacat în contencios administrativ general după epuizarea căilor administrativ-jurisdicţionale.
Natura juridică a cererilor adresate de particulari autorităţilor administrative cu caracter jurisdicţional, în temeiul dispoziţiilor exprese ale legii, este aceea de recurs administrativ cu caracter jurisdicţional, specie a recursului administrativ.
Legea prevede şi posibilitatea de contestarea în justiţie a actelor emise de rezolvarea recursurilor administrativ-jurisdicţionale. Actele administrative - jurisdicţionale, cu excepţia celor prevăzute la art. 5, alin. 1, şi a celor din domeniul contravenţiilor, pot fi atacate cu recurs, după epuizarea căilor administrativ - jurisdicţionale, în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.