Pin It

Etapa definirii problemei urmează, după Hogwood şi Gunn (1984; 2000), imediat celei în care agenda s-a stabilit, iar problemele au fost filtrate.

       Definirea problemei este procesul prin care o problemă, odată intrată pe agendă, devine preocuparea  instituţiilor,  grupurilor  şi  persoanelor  interesate;  este explorată,  bine formulată şi chiar cuantificată; şi, uneori,  i se  dă o definiţie provizorie  acceptabilă   în  care  sunt  specificate   cauzele,   consecinţele, componentele ei. (După Hogwood şi Gunn (1984: p. 108; 2000: p. 117).

       Modelul  operaţional.  Acest  model,  elaborat de  A. Wildavsky şi I. Geva-May, pleacă de la distincţia dintre:

    1)  situaţia relativă la o problemă;

    2)  problema analistului de politici.

      1) Situaţia constă în faptul că o problemă a intrat deja pe agenda formală, şi există o preocupare, există  aşteptări  şi  valori ale publicului  şi  ale reprezentanţilor  autoriăţii statului privind tipurile de politici care trebuie elaborate şi aplicate pentru  a soluţiona acea problemă. Pe de altă parte, analistul de politici - căruia i se cere să propună politici în acest sens - trebuie ca, pornind de la acea situaţie, să producă o formulare  particulară a problemei; alternative de abordare a acesteia; să evidenţieze consecinţele politicilor propuse etc.

2) Pentru a defini problema,  analistul trebuie să ţină cont de următorii factori:

  1. Actorii: Care sunt indivizii şi grupurile care sunt preocupaţi de acea problemă, şi care se poate presupune că se vor implica în elaborarea şi aplicarea politicilor?
  2. Motivaţiile: Care sunt motivele, nevoile, speranţele, obiectivele actorilor? Ce vor ei? Ce trebuie făcut pentru a-i satisface?
  3. Opiniile: Ce crede despre acea problemă fiecare actor? Care sunt atitudinile şi valorile diferiţilor participanţi? Ce mijloace şi scopuri vor accepta ei?
  4. Resursele: Ce resurse ale actorilor pot fi folosite pentru a obţine ce doresc ei?
  5. Localizarea: Unde se vor lua deciziile? De către cine? Când? Uneori deciziile se iau în mai  multe locuri - iar unele  dintre acestea pot  fi cunoscute apelând la experienţa anterioară.     

       Pentru a defini  mai precis  problema, astfel încât să se poată trece la stadiul următor al procesului, analistul de politici trebuie să realizeze următoarele activităţi: a) să definească procesul; b) să identifice contextul şi actorii; c) să identifice variabilele; d) să  identifice politicile şi  obiectivele; e)  să decidă  asupra gradului  de  complexitate  al problemei; f)  să adune date, să ţină  seamă de abilităţile şi de strategiile existente. Potrivit lui  Wildavsky  şi Geva-May, acest proces prin care analistul defineşte într-un mod operaţional  problema respectivă este greu de cuantificat; avem aici mai degrabă cu un abilitate, pe  care o dobândim nu atât în mod teoretic (citind cursuri  despre definirea problemei),  cât în primul rând  prin practică.