Etapa definirii problemei urmează, după Hogwood şi Gunn (1984; 2000), imediat celei în care agenda s-a stabilit, iar problemele au fost filtrate.
Definirea problemei este procesul prin care o problemă, odată intrată pe agendă, devine preocuparea instituţiilor, grupurilor şi persoanelor interesate; este explorată, bine formulată şi chiar cuantificată; şi, uneori, i se dă o definiţie provizorie acceptabilă în care sunt specificate cauzele, consecinţele, componentele ei. (După Hogwood şi Gunn (1984: p. 108; 2000: p. 117).
Modelul operaţional. Acest model, elaborat de A. Wildavsky şi I. Geva-May, pleacă de la distincţia dintre:
1) situaţia relativă la o problemă;
2) problema analistului de politici.
1) Situaţia constă în faptul că o problemă a intrat deja pe agenda formală, şi există o preocupare, există aşteptări şi valori ale publicului şi ale reprezentanţilor autoriăţii statului privind tipurile de politici care trebuie elaborate şi aplicate pentru a soluţiona acea problemă. Pe de altă parte, analistul de politici - căruia i se cere să propună politici în acest sens - trebuie ca, pornind de la acea situaţie, să producă o formulare particulară a problemei; alternative de abordare a acesteia; să evidenţieze consecinţele politicilor propuse etc.
2) Pentru a defini problema, analistul trebuie să ţină cont de următorii factori:
- Actorii: Care sunt indivizii şi grupurile care sunt preocupaţi de acea problemă, şi care se poate presupune că se vor implica în elaborarea şi aplicarea politicilor?
- Motivaţiile: Care sunt motivele, nevoile, speranţele, obiectivele actorilor? Ce vor ei? Ce trebuie făcut pentru a-i satisface?
- Opiniile: Ce crede despre acea problemă fiecare actor? Care sunt atitudinile şi valorile diferiţilor participanţi? Ce mijloace şi scopuri vor accepta ei?
- Resursele: Ce resurse ale actorilor pot fi folosite pentru a obţine ce doresc ei?
- Localizarea: Unde se vor lua deciziile? De către cine? Când? Uneori deciziile se iau în mai multe locuri - iar unele dintre acestea pot fi cunoscute apelând la experienţa anterioară.
Pentru a defini mai precis problema, astfel încât să se poată trece la stadiul următor al procesului, analistul de politici trebuie să realizeze următoarele activităţi: a) să definească procesul; b) să identifice contextul şi actorii; c) să identifice variabilele; d) să identifice politicile şi obiectivele; e) să decidă asupra gradului de complexitate al problemei; f) să adune date, să ţină seamă de abilităţile şi de strategiile existente. Potrivit lui Wildavsky şi Geva-May, acest proces prin care analistul defineşte într-un mod operaţional problema respectivă este greu de cuantificat; avem aici mai degrabă cu un abilitate, pe care o dobândim nu atât în mod teoretic (citind cursuri despre definirea problemei), cât în primul rând prin practică.