Relatiile administartive isi au originea in procesul de constituire a AP. O data cu aparita diferitelor entitati administrative par si anumite relatii intre ele. In acest sens, putem spune ca administratia constituie un sistem de relatii.
Acest sistem cuprinde, pe de o parte, relatiile din cadrul sistemului de AP, dintre elementele constitutive ale lui, iar pe de o parte relatiile dintre sistemul AP si alte sisteme exterioare acestuia.
Existenta administratiei in afara anumitor relatii nu poate fi conceput pentru ca administartia, in asa caz, nu ar produce activitate, nu ar fi proces. Relatiile in care sunt implicate organele AP sint dupa natura lor, de mai multe categorii, cum ar fi relatiile fundamentale si relatii derivate.
Relatiile fundamentale reprezinta acele relatii care asigura in ansamblu interactiunea AP, ca ssitem, cu principalele institutii ale statului. In viziunea lui Ioan Alexandru la relatiile undamentale pot fi atribuite relatiile AP cu institutii politice, institutii economice, societate, precum si cu institutiile administrative insesi.
Prin institutii politice se subintelege ansamblul instatntelor unipersonale ori colegiale care dispun in stat de o putere initiala, legislativa ori guvernamentala, cum ar fi Parlamentul, institutia Sefului statului, Guvernul.
Prin institutii economice se subintelege ansamblul agentilor, organizatiilor si a altor entitati care sint preocupate de viata economica sau intervin in ea si care contribuie la satisfacerea intereselor materiale si spirituale ale comunitatii.
Prin societate, in intelesul relatiilor intretinute cu aceasta de catre organele AP, se subintelege ansamblul indivizilor, grupurilor sau asociatiilor uname asupracarora statul isi exercita autoritatea sa.
Prin institutii admninistartive se subintelege ansamblul organelor administratiei publice, a afunctionarilor, agentilor publici, colectivitatilor organizate in unitati administrativ-teritoriale,care dispun doar de o putere executiva.
Relatii derivate reprezinta acele relatii care deriva, rezulta din relatii fundamentale. Altfel spus, derivarea consta in descompunerea relatiei fundamentale in relatii de ordin mai concret din sfera ori domeniul respectiv.
Se cunosc doua feluri de derivatii: derivatia liniara ori sinalgmatica, care consta in fragmentarea relatiti fundamentale in secvente mai mici, care intrunesc institutii de acelasi tip ca si relatia fundamentala de la care ea porneste; si derivatia in cerc ori paradigmatica, care uneste instantele asociate in relatia fundamentala cu instante de tip diferit.
Deci, dupa natura lor, relatiile in care sint implicate organele AP sunt relatii fundamentale si derivate, ultimele specificindu-se in relatii derivate liniare (sintagmatice) si relatii derivate in cerc(paradigmatice).
In prosecul realizarii functiilor sale , organele AP sunt implicate in mai multe tipuri de relatii, cum ar fi:
- Relatii de auroritate ce sunt determinate de structura ierarhica a autoritatilor AP. Structura organizationala si functionala a sistemului autoriatilor AP este alcatuita prin subordonarea din treapta in treapta a diverselor autoritati pina la organul de virf, cum este guvernul care exercita conducerea generala a AP.
- Relatii de cooperare ce se realizeaza prin pirghiile de colaborare si cooperare a activitatii agentilor publici competenti in realizarea unor scopuri normative sau neformatizate, carora li se mai zice facultative. Cooperarea, in sensul relatilor existente intre diferiti agenti, este o actiune de colaborare in exercitatea atributiilor cu care sint abilitate autoritatile administartiei publice. Acest tip de relatii presupune o inalta cultura politica si administrativa.
- Relatii de reprezentare realizate pe calea stabilirii reciproce sau unilaterale a aunor reprezentanti ai unei autoritati publice intr-o alta autoritate publica. De regula, relatiile de reprezentare iau nastere in raporturile cu elementele exterioare sistemului de AP, dar se practica si intre autoritatile AP din cadrul sistemului.
- Relatii de control ce presupun dreptul unei autoritati a AP de a efectua controlul acticvitatii altei autoritati a AP.
- Controlul poate fi efectuat ca urmare a subordonarii ierarhice sau functionale ori determinat de functiile de control specializat, exercitat de o autoritae publica. Controlul constituie o parte componenta a procesului de conducere.
- Relatii de prestari servicii ce se realizeaza prin acordarea unor servicii, prestate de catre o autoritate a AP altei autoritati sau, dupa cum este foarte raspindit, acest tip de relatii se realizeaza in relatiile cu cetatenii, prin prestarea de servicii catre populatie. AP, in acest sens, organizeaza o retea larga de servicii publice prestate populatiei, fie direct, fie prin agenti specializati de a presta aceste servicii.