În Administratia publică sunt cunoscute 2 forme de activitate:
- de drept, bazate pe respectarea legilor în baza cărora se adopta decizii administrative pentru rezolvarea problemelor.
- de organizare, care include realizarea anumitor activităţi individuale şi colective pentru atingerea scopurilor.
Metodele de administrare se divizează în baza a mai multor criterii:
- după formele si metodele de influenţă a comportamentului uman:
- Metode etico-morale, care sunt adresate conştiinţei angajaţilor – măsuri de educaţie şi popularizare a scopurilor şi obiectivelor AP. Scopul lor: conservarea valorilor spirituale, a poziţiilor morale, a convingerilor angajaţilorpentru o realizare mai bună, mai eficientă a procesului de administrare.
- Metode administrative – metodele de putere pe care le are organizatorul,disciplină, responsabilitate, experienţă. Aceste metode se exprimă prin elaborare de instrucţiuni administrative care au caracter obligatoriu si sunt adresate subdiviziunilor structurale sau personale in parte; prin darea indicaţiilor în scris sau verbală; prin stabilirea de reguli; elaborarea standardelor, proceduri de indluenţă administrativa; elaborarea şi realizarea recomandărilor de perfecţionarea proceselor supuseinfluenţelor administrative; control şi supraveghere pentru fiecare angajat în parte, cît si pentru toată organizaţia.
- Metode socio-politice – care sunt direcţionate spre îmbunătăţirea condiţiilor de trai, muncă şi odihnă a angajaţilor, la fel si instruirea politica si antrenarae în procesul decizional.
- Metode economice – sunt bazate pe satisfacerea interesului economic al angajaţilor şi organizaţiei, respectăndu-se legislaţia. Ele au drept scop – motivarea angajaţilor prin acordarea de stimulărişi aplicarea de sancţiuni. Tehnica motivaţiei e bazată pe 3 domenii: orientat spre personal- premii, cursuri de instruire, pe activitate – perfecţionare, flexibilitate, pe organizaţie – largirea domeniului de act-te a angajaţolor.
- Organizarea şedintelor în scopul realizării sarcinilor. În dependenta de scopul lor, se clasificain: operative, instructive , problematice.
Există metode generale de conducere, care sunt aplicabile la orice nivel de conducere:
- Conducerea prin obiective – axata pe elaborarea obiectivelor pînă la nivelul de executanţi,ea are 3 etape: stabilirea obiectivelor, realizarea programului de acţiune, etapa de analiză a gradului de realizare a obiectivelor.
- Conducerea prin proiecte, cea mai eficienta metoda de conducere, deoarece asigură rezolvarea rapidă şi eficientă a problemelor în termen stabilit cu chelt. minime, Implica o flexibilitate a str-lor AP.
- Conducerea prin rezultate – se bazează pe prncipiul că fiecare conducator are responsabilitatea obtinerii rezultatelor fixate pu diviziunea pe care o conduce.
- Conducerea prin excepţii – datorita dinamicii foarte variate a procesului de conducere, dimensiunile şi complexitatea acestui proces det-na si o multiplicare a sarcinilor conducatorului: la nivelul ierarhic superior al organizaţiei ajunge numai informaţia ce depăşeşte puterea de decizie.
- Metoda prin delegare – o metodă de raţionalizare a activităţii conducerii prin transferul unor atribuţii conducatorilor de alt nivel.
- Metode de conducere în situaţii de criză ) o cotitură radicală în dezvoltarea oricarui sitem )- depinde de cauzele apariţiei crizei – rezervarea mijloacelor materialeşi financiare care ar asigura funcţionarea sistemului, raportizarea centralizată a mijloacelor, elaborarea deciziilor de alternativă din timp şi punerea lor în aplicare, dublarea elementelor în sistemul de conducere, etc.