Pentru ca un act administrativ să fie valabil, nu este suficient să fie emis de un organ competent şi cu respectarea formelor prevăzute de lege, ci este necesar ca şi conţinutul actului să fie conform legii şi celorlalte acte normative în vigoare. Scopul legii este rezultatul pe care ea vrea să-1 atingă prin reglementarea pe care o conţine.
Scopul pentru care organul administrativ este angajat de lege să facă un anumit act este întotdeauna determinat de lege, administraţia publică fiind limitată în activitatea ei dacă nu prin dispoziţii exprese, cel puţin prin scopul legii.
Prin regimul juridic al actelor administrative înţelegem un ansamblu de condiţii de fond şi formă, prevăzute de lege, un ansamblu de reguli care dau particularitatea actelor administrative în circuitul juridic.
Problematica generală a regimului juridic administrativ nu are o unanimitate de opinii nici în literatura occidentală, nici în lucrările de specialitate. Astfel, profesorul G. Vedel susţine că prin „regim juridic al actelor administrative" se înţelege şi se cercetează toate problemele teoretice ale actului administrativ, începînd de la noţiunea şi trăsăturile lui, pînă la clarificarea şi forţa juridică; în optica multor altor autori, legitatea apare ca o problemă distinctă a regimului administrativ.