Administrație publică

Puterea executivă poate fi organizată într-un organ statal unic ori în 2 structuri, fiecăreia aparţinîndu-i anumite atribuţii, cocretizate , de regulă în Constituţie. În cazul organizării puterii executive în 2 organe statale se subliniază caracterul ei bicefal. Anume un asemenea caracter are puterea executivă în RM.

Institutia sefului statului constituie una dintre cele mai vechi autoritati politice, ea aparand odata cu statul, cunoscand o evolutie continua, atat in ceea ce priveste forma, structura, cat si preorgativele si atributiile. Orice colectivitate, indiferent de marimea ei, de nivelul sau de organizare si dezvoltare, a avut in fruntea sa un sef.

Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului: Preşedintele Republicii Moldova, în calitatea sa de şef al statului, reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.

În acest context, determinantul “şef al statului” desemnează persoana, care este chemată să reprezinte la cel mai înalt nivel statul, personificînd întreaga naţiune şi teritoriul ţării (articolul 77 din Constituţie).

Care sînt atribuţiile Preşedintelui Republicii Moldova ?

1. Convocarea Parlamentului: Preşedintele Republicii Moldova, convoacă Parlamentul în cel mult 30 de zile de la alegeri (articolul 63 alineatul (2) din Constituţie).
2. Dreptul la iniţiativă legislativă: Preşedintele Republicii Moldova are dreptul la iniţiativă legislativă (articolul 73 din Constituţie).
3. Mesaje Parlamentului: Preşedintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările Parlamentului. Preşedintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naţiunii (articolul 84 din Constituţie).
4. Dizolvarea Parlamentului: În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
   Concomitent cu aceste posibilităţi, există şi anumite restricţii asupra dizolvării Legislativului. Astfel, Parlamentul poate fi dizolvat numai o singură dată în cursul unui an. El nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, cu excepţia cazului prevăzut la art. 78 alin. (5) (dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament), şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război (articolul 85 din Constituţie).
5. Atribuţii în domeniul politicii externe: Preşedintele Republicii Moldova, care personifică statul şi este chemat să-l reprezinte în relaţiile cu alte state, la cel mai înalt nivel, îşi exercită funcţia de reprezentant oficial al statului în colaborare cu Parlamentul şi Guvernul şi are următoarele atribuţii în domeniul politicii externe:

- poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului;
- la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai Republicii Moldova şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
- primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state în Republica Moldova (articolul 86 din Constituţie).

6. Atribuţii în domeniul apărării: Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau generală. De asemenea, în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară starea de război şi le aduce, neîntîrziat, la cunoştinţa Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
   Preşedintele Republicii Moldova poate lua şi alte măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice, în limitele şi în condiţiile legii (articolul 87 din Constituţie).
   Preşedintele Republicii Moldova este responsabil personal de securitatea statului. Cadrul juridic pentru constituirea şi activitatea organelor ce asigură securitatea statului este creat de Parlament, iar instituirea organelor securităţii statului, stabilirea structurii, funcţiilor şi finanţarea lor ţine de competenţa Guvernului. Preşedintelui i se rezervă dreptul de a institui şi administra, în conformitate cu legislaţia, organe consultative pentru problemele asigurării securităţii statului - Consiliul Suprem de Securitate (articolul 6 din Legea cu privire la apărare).
7. Alte atribuţii

Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
c) soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic;
d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
e) acordă graţiere individuală;
f) poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional;
g) acordă ranguri diplomatice;
h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii şi altor categorii de funcţionari, în condiţiile legii;
i) suspendează actele Guvernului, ce contravin legislaţiei, pînă la adoptarea hotărîrii definitive a Curţii Constituţionale;
j) exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege (articolul 88 din Constituţie).

8. Numirea judecătorilor: Preşedintele Republicii Moldova numeşte judecătorii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (articolul 116 alineatul (2) din Constituţie).