Pin It

La începutul sec. XXI, evoluţia societăţii universale era percepută de către oamenii de ştiinţă drept una de criză globală. Această constatare era fundamentată prin diverse argumente în mai multe domenii: economie, ecologie, sănătate, comunicaţii şi transporturi etc.

Printre cele mai stringente probleme, care au apărut odată cu declanşarea crizei globale, oamenii de ştiinţă au remarcat virtualizarea societăţii, manipularea cunoştinţelor societăţii, schimbarea mentalităţii omenirii. Este clar că acestea au devenit subiecte de interes deosebit cu precădere pentru ţările dezvoltate, care se preocupă de virtualizarea societăţii, devenită un fenomen atît social, cît şi psihologic.

Noţiunea de “virtual” este de origine latină. Virtualis înseamnă posibil, probabil, ceea ce se poate realiza în anumite condiţii, dar care nu există în realitate. Treptat însă acest termen a devenit «un indicator al realităţii artificiale, pe care o creează omul cu ajutorul noilor tehnologii informaţionale». Ea a primit denumirea de realitate virtuală. Fenomenul de virtualizare este tratat de oamenii de ştiinţă ca un proces global, care reflectă multitudinea transformărilor reale care au loc în societatea contemporană. Expansiunea virtualizării este direct proporţională cu informatizarea societăţii, inclusiv prin intermediul noilor tehnologii de comunicare.

Astfel, la finele sec. XX şi în primii ani ai sec. XXI au apărut noi posibilităţi de realizare a accesului la informaţie în sistemul administraţiei publice, fapt ce este stipulat atît în legislaţia naţională, cît şi cea internaţională. De asemenea, au apărut diverse programe electronice, care facilitează apropierea directă a cetăţeanului cu instanţele administrative de pe întreg globul pămîntesc. Totodată, necesită a fi menţionat faptul că pentru a intra în posesia unei informaţii utile, precum şi în scopul unei comunicări eficiente în domeniul administraţiei publice este nevoie de o cultură informaţională şi o cultură lingvistică. În acest context, necesită a fi semnalată o diferenţiere a utilizatorilor de informaţie în ceea ce priveşte abilităţile şi strategiile de informare.

Se ştie că procesul administrativ se bazează pe trei factori importanţi:

  • transmiterea de cunoştinţe de la administraţie către cetăţeni;
  • obţinerea informaţiei prin consultarea documentelor scrise sau audiovizuale;
  • consultarea cetăţenilor în luarea deciziilor administrative.

Pentru a utiliza eficient aceşti factori, este nevoie de cunoştinţe şi abilităţi noi în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale, care ar înlătura oricare bariere în procesul de informare la timp, calitativ şi cantitativ al cetăţeanului.

Actualmente, în majoritatea ţărilor lumii, s-au înfiinţate “universităţi virtuale” – instituţii de învăţămînt de tip nou, care utilizează eficient tehnologiile informaţionale moderne. Administraţia publică, considerăm, că necesită să preia experienţa unor universităţi din lume, care au adoptat obligativitatea prezentării cursurilor pe WEB (tematica, cuprins, bibliografie), oferind on-line toate materialele de curs în cadrul propriului Intranet, realizînd tot mai multe cursuri electronice interactive.

Reţelele specializate în teleeducaţie (Kidlink, ThinkQuest, sau K12), acoperă o arie tot mai mare şi cuprind şcoli din lumea întreagă, stimulează comunicarea elevilor şi studenţilor în cadrul procesului de globalizare. Noile tehnologii transformă modul de învăţare într-un proces mult mai productiv, folosind noi paradigme ca e-learning, distance-learning, teleeducation sau on-line-learning.

În e-learning se învaţă cu ajutorul calculatorului şi conţinutul  informaţiei se distribuie pe cale electronică, astfel: e-learning este o convergenţă dintre învăţare şi Internet; presupune folosirea TIC pentru a construi, livra, selecta, administra şi extinde învăţarea prin Internet, care include diverse informaţii şi o reţea de comunicare între cei care acceptă un astfel de tip de învăţare, care permite accesul la educaţie pentru toţi participanţii.

Prefixul “e” în acest caz presupune: explorare – este folosit din plin web-ul ca instrument de explorare; experienţa – posibilităţi de discuţii on-line între participanţi; angajament – web-ul îi captivează pe cursanţi, le oferă posibilitatea învăţării sincronice, colaborării şi schimbului de idei; facilitatea utilizării – permite navigarea pe Internet (chiar şi a celor mai puţin iniţiaţi) de pe orice tip de platformă tehnică.

Manifestul Federaţiei Internaţionale a Bibliotecilor din lume (IFLA) stipulează următoarele: “Bibliotecile şi serviciile de informare sînt, la scară mondială, interfeţe vii între oameni, resursele de informare şi fluxul de idei şi de creativitate pe care aceştia le cercetează. Bibliotecile şi serviciile de informare fac accesibile diferitele forme de expresie umană, în toată bogăţia lor şi fac accesibilă cultura în diversitatea sa, prin toate modurile de transmitere”.

Graţie Internetului, din cel mai mic sau îndepărtat sat sau din cele mai mari oraşe, indivizi sau grupuri de indivizi din lumea întreagă au acces egal la informaţia necesară pentru dezvoltarea şi pregătirea lor, pentru interesul personal, cultura lor, activitatea economică sau pentru a lua parte activă la democraţie. Totul poate prezenta interes, totul e cunoaştere şi cultură oferită lumii. Bibliotecile şi serviciile de informare sînt cele mai eficiente puncte de acces la Internet. În anumite cazuri, ele aduc surplus de comoditate, de sfaturi şi de ajutor, uneori sînt singurele puncte de acces posibile. Accesul la Internet şi la resursele sale trebuie să fie compatibil cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, îndeosebi cu articolul 19: “Fiecare are drept la libertatea de opinie şi la exprimarea acesteia; acest drept presupune libertatea de a avea o opinie, fără de ingerinţe de nici un fel şi de a putea căuta, primi şi comunica informaţii şi opinii prin orice media şi independent de graniţe”.

Internetul oferă posibilitatea fiecărui individ „independent de graniţe” de a se conecta cu întreaga lume şi de a se bucura de aceste drepturi. „Hipermemoria” Internetului are un potenţial de înmagazinare de informaţie de circa un milion de ori mai mare decît tot ce s-a scris de-a lungul istoriei pînă în prezent. De fapt, noua tehnologie reprezintă o formă superioară de comunicare faţă de cele cunoscute anterior. Internetul nu este un singur mijloc de comunicare, susţin oamenii de ştiinţă, ci mai multe, căci el a preluat cu rol de conţinut cuvîntul scris (cu posibilitatea redactării şi multiplicării), telefonul, fotografia, filmul, radioul (Real Audio pe WEB) şi imaginile animate cu sunet, mai bine zis televiziunea. Ceea ce le unifică pe toate este totuşi cuvîntul scris ca instrument al comenzilor de computer. „Net-ul este o enciclopedie nelimitată care ne depăşeşte infinit capacităţile de absorbţie: este un mijloc minunat de cunoaştere. Performanţele Internetului nu pot fi nici măsurate, nici cuantificate. El anulează spaţiul, iar nonspaţialitatea va transforma planeta, sub aspect informaţional, într-un sat mare. Gutenbergul mileniului II va subsuma toate cele şapte media tradiţionale: cărţi, reviste, ziare, înregistrări, filme, radio şi televiziune”. (Bruckener, Mizeria prosperităţii).

Actualmente, stocuri de informaţie deschid oportunităţi de reconsiderare a relaţiilor, graţie potenţialului cunoaşterii din perspectivă individuală. „… Tehnologia electronică poate să înzestreze comunitatea cu ce este mai bun din ambele lumi: o bibliotecă cu ambianţa şi sensul comunităţii dintr-un oraş mic şi cu instantaneitatea conexiunii globale”. (Ion Stoica)

În prezent, societatea are nevoie de biblioteci valoroase şi de specialişti calificaţi, care să contribuie la dezvoltarea culturii informaţionale.

Federaţia Internaţională a Bibliotecilor din lume (IFLA) îndeamnă toate guvernele să susţină libera circulaţie a informaţiilor accesibile prin biblioteci şi serviciile de informare, iar bibliotecile, la rîndul lor, să dezvolte infrastructuri naţionale şi globale. În acest context, se înscrie una dintre strategiile Proiectului de la Bologna, care presupune transparenţă, promovarea mobilităţii personalului academic şi al studenţilor, crearea unui sistem educaţional şi informaţional unic.

Serviciile de care beneficiază utilizatorii bibliotecilor sînt foarte diverse:

            - one-stop service – furnizarea de copii ale articolelor din reviste, capitole din cărţi ori alte materiale; furnizare de texte integrale; database searching Service – sprijin pentru regăsirea de date din diferite biblioteci digitalizate; SDI Service – furnizare prin e-mail de articole; Instruction Service – sprijin pentru utilizarea diferitelor surse de care dispune biblioteca; Proxy Service – acces la resurse precum baze de date, cărţi electronice sau reviste; PDA Service – furnizarea diverselor materiale animate; VOD Service – furnizarea materialelor video. Prin toate aceste servicii bibliotecile asigură sistemul educaţional care tinde spre informatizare calitativă şi cantitativă al unei societăţi.

Dacă e să ne referim la tehnologizarea informativă şi comunicativă în domeniul administraţiei publice din Republica Moldova, trebuie să menţionăm faptul că în ultimii ani, mijloacele de transmitere a informaţiei s-au extins  considerabil. Au fost create sisteme multifuncţionale integrate de comunicaţii, bazate pe tehnologii informaţionale şi de telecomunicaţii moderne. Crearea Întreprinderii de Stat „Centrul de telecomunicaţii speciale” a fost primul pas pentru a îmbunătăţi situaţia actuală în domeniul sistemelor speciale de telecomunicaţii, de protecţie criptografică şi tehnică a informaţiilor în Republica Moldova. Întreprinderea de Stat „Centrul de telecomunicaţii speciale” a fost instituit în scopul soluţionării cerinţelor de securitate informaţională, asigurare a funcţionării şi dezvoltării sistemelor informaţionale şi de telecomunicaţii statale protejate.

Centrul de telecomunicaţii speciale este o întreprindere orientată spre dezvoltarea tehnologiilor informaţionale protejate, bazată pe abordarea complexă a următoarelor principii de activitate:

- respectarea standardelor internaţionale şi naţionale;

- profesionalismul bazat pe cunoştinţe şi însuşiri practice;

- asigurarea securităţii informaţionale în complex cu crearea sistemelor informaţionale şi de telecomunicaţii, garantarea unui nivel înalt de eficacitate şi siguranţă;

- integrarea mijloacelor specializate de protecţie a echipamentului telecomunicaţional şi de reţea.

Conform prevederilor Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 1487 din 11 decembrie 2003, Î.S. „Centrul de telecomunicaţii speciale” a fost desemnat în calitate de operator al Sistemului informaţional de telecomunicaţii al Guvernului, în sarcina căruia a fost pusă coordonarea şi exercitarea controlului asupra funcţionării şi asigurării securităţii sistemului informaţional şi de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice. Întru realizarea acestor decizii, Centrul a Î.S. “Centrul de telecomunicaţii speciale” prestează următoarele servicii:

- realizarea politicii naţionale în domeniul construcţiei, administrării, funcţionării şi protejării sistemelor speciale de telecomunicaţii ale Republicii Moldova (în continuare – sisteme speciale), asigurării securităţii acestora;

- realizarea atribuţiilor ce revin Fondatorului privind asigurarea schimbului informaţional protejat dintre autorităţile publice interne şi externe, reprezentanţele Republicii Moldova din străinătate, organizaţiile, instituţiile şi întreprinderile altor state;

- protejarea informaţiilor importante pentru stat, crearea, administrarea, asigurarea securităţii în activitate, întreţinerea şi dezvoltarea sistemelor speciale, asigurarea funcţionării mecanismului semnăturii digitale;

- asigurarea informaţională a guvernării electronice prin aplicarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în scopul asigurării accesului la informaţie şi prestării serviciilor publice în regim interactiv.

- elaborează tehnologii şi mostre de mijloace tehnice speciale, în procesul exploatării informaţiilor importante pentru stat;

- efectuează cercetări speciale asupra mijloacelor tehnice şi edificiilor în scopul depistării canalelor posibile de scurgere a informaţiilor;

- colaborează, în limitele competenţei, cu organizaţiile şi serviciile speciale străine în domeniul securităţii informaţiilor, protecţiei criptografice şi tehnice a informaţiilor, asigurării funcţionării sistemelor speciale;

- desfăşoară activitatea de implementare a noilor tehnologii, softurilor şi utilajului modern etc.

Servicii prestate:

- crează, implementează şi deserveşte sistemele informaţionale şi de telecomunicaţii protejate;

- crează sistemele de asigurare complexă a securităţii informaţionale;

- prestează servicii în domeniul protecţiei criptografice şi tehnice a informaţiei;

- prestează servicii în domeniul semnăturii digitale, inclusiv a serviciilor de certificare a cheilor publice ale semnăturii digitale (PKI);

- elaborează şi răspîndeşte produsele de program specializate pentru asigurarea securităţii informaţionale;

- prestează servicii complexe de creare a portalurilor web protejate;

- cercetează sistemele informaţionale şi de telecomunicaţii în vederea depistării pericolelor posibile ale securităţii informaţionale;

- prestează servicii de audit, consulting şi verificare a securităţii informaţionale în conformitate cu standardele internaţionale;

- elaborează documentaţia în domeniul asigurării securităţii informaţionale.

De la constituirea Întreprinderii şi pînă în prezent toate calităţile au fost îndreptate spre crearea şi dezvoltarea Sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice, cu implementarea tehnologiilor contemporane în domeniul securităţii şi tehnologiilor informaţionale.

Sistemul de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice din Republica Moldova. Autorităţile administraţiei de stat din Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea într-o eră nouă în care una dintre cele mai importante şi preţioase resurse este informaţia, iar obiectivul principal rămîne a fi crearea unei societăţi informaţionale, care va corespunde standardelor internaţionale.

Sistemele informaţionale automatizate şi registrele diferitelor autorităţi publice sînt create, de regulă, în mod independent şi reprezintă un spaţiu informaţional partajat, fără o integrare comună. Ele sînt direcţionate spre satisfacerea intereselor şi necesităţilor departamentale ale fiecărei instituţii, iar interconectarea acestor sisteme nu totdeauna este realizată. Astfel, crearea unui Sistem de telecomunicaţii republican integral, care va interconecta toate sistemele informaţionale ale autorităţilor administraţiei publice, este indispensabilă.

În calitatea sa de operator al Sistemului integrat de circulaţie a documentelor electronice în cadrul autorităţilor administraţiei publice şi operator tehnologic al Portalului guvernamental, direcţia prioritară a activităţii Î.S.”Centrul de telecomunicaţii speciale” este informatizarea autorităţilor publice pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi, drept rezultat, implementarea tehnologiilor informaţionale moderne în activitatea autorităţilor.

Sistemul interconectează toate autorităţile publice ale statului şi formează nucleul telecomunicaţiilor publice pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Scopul de bază al creării şi dezvoltării Sistemului constă în asigurarea autorităţilor administraţiei publice din centrele raionale cu sisteme informaţionale de telecomunicaţii eficiente, protejate şi stabile în procesul exercitării atribuţiilor de administrare publică.

Sistemul creat va permite schimbul operativ de date între autorităţile publice ale Republicii Moldova (centrele raionale) şi autorităţile publice ale altor state, ceea ce va conduce spre alinierea ţării la standardele internaţionale în domeniul e-guvernării. Au fost realizate lucrările de creare a reţelei optice la nivelul mun. Chişinău cu o lungime de peste 150 km de cablu optic, care uneşte la un nivel tehnologic modern într-un sistem de telecomunicaţii unic peste 100 de instituţii de stat împreună cu subdiviziunile acestora, inclusiv Aparatul Preşedintelui, Aparatul Parlamentului şi al Guvernului.

              Rezultatul scontat în urma implementării Sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice pe întreg teritoriul republicii este îmbunătăţirea serviciilor informaţionale. Sistemul creat va conduce la utilizarea mai eficientă şi rapidă a informaţiei de către cetăţenii de rînd ai Republicii Moldova prin accesarea portalelor web ale autorităţilor administraţiei publice.

Centrul principal de telecomunicaţii. Întru realizarea sarcinilor prevăzute de legislaţie, Întreprinderea de Stat “Centrul de telecomunicaţii speciale a creat Centrul principal de telecomunicaţii, amplasat în incinta Guvernului. Centrul principal de telecomunicaţii formează fundamentul reţelei de telecomunicaţii de generaţie nouă (NGN – Next Generation Network) pentru dezvoltarea guvernării electronice. Centrul principal de telecomunicaţii este elementul principal al reţelei de telecomunicaţii unice de stat, prin intermediul căreia are loc transmiterea datelor, vocii şi video, utilizînd tehnologia NGN. Centrul de date asigură, de asemenea, hosting-ul protejat al depozitelor de date, protecţia lor de acces neautorizat, viruşi, codificarea informaţiei în timpul expedierii sale între instituţii.

Creat în conformitate cu cerinţele standardelor securităţii informaţionale ISO 17799бб, Sistemul de alimentare cu energie electrică corespunde categoriei întîi, ceea ce presupune trei surse independente de curent electric, incluzînd şi un generator diesel. Sînt asigurate condiţiile pentru controlul climei, protecţiei fizice şi informaţionale, ceea ce asigură funcţionarea continuă a Centrului.

Constituirea Centrului principal de telecomunicaţii creează un fundament stabil pentru dezvoltarea “Guvernării electronice” în Moldova. Activitatea acestui Centru a  generat şi apariţia “Centrului de certificare a cheilor publice al autorităţilor administraţiei publice”, ceea ce a deschis o nouă pagină în afacerile publice şi în dezvoltarea relaţiilor de management ale politicilor publice din ţara noastră.

Centrul de certificare a cheilor publice. Întreprinderea de Stat „Centrul de telecomunicaţii speciale” a desfăşurat un complex de măsuri organizatorice şi tehnice de creare a infrastructurii cheilor publice, de implementare a tehnologiilor şi a mecanismelor de aplicare a semnăturii digitale în Republica Moldova în conformitate cu Legea cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală nr. 264-XV din 15.07.2004 şi alte acte subordonate legii. În scopul asigurării funcţionării infrastructurii tehnice de program, emiterii certificatelor pentru solicitanţii de certificate, accesului la serviciile de verificare a  autenticităţii certificatelor şi primirii timpului etalon, au fost date în folosinţă mijloacele tehnice şi de program, care constituie nivelul de bază al funcţionării Centrului de certificare al autorităţilor publice.

În scopul funcţionării Centrului de certificare al autorităţilor administraţiei publice la nivel de servicii a fost efectuată testarea de exploatare integrală a infrastructurii, au fost desfăşurate lucrări de testare a mijloacelor de program specializate “Moldova CA Solution” ale Centrului de certificare şi ale infrastructurii. Certificatele eliberate sînt utilizate în diferite sisteme informaţionale de stat, cum ar fi, de exemplu, Sistemul de poştă electronică protejată „Curierul electronic”, Sistemul naţional de paşapoarte cu date biometrice suplimentare, Sistemul informaţional „е-Declaraţie”, Sistemul informaţional “Client-Trezorerie” al Ministerului Finanţelor, precum şi sectorul privat, de exemplu, Sistemul automatizat de plăţi interbancare.          

Sistemul de poştă electronică al autorităţilor administraţiei publice. În temeiul Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 969 din 23.08.2007 privind Sistemul de poştă electronică al autorităţilor administraţiei publice, care determină condiţiile generale de efectuare a schimbului electronic de corespondenţă între autorităţile publice şi alte organizaţii, între angajaţii autorităţilor publice, precum şi alte persoane, au fost stabilite bazele organizaţional-normative privind crearea şi funcţionarea Sistemului de poştă electronică al autorităţilor administraţiei publice, precum şi condiţiile de asigurare a securităţii la prelucrarea şi transmiterea corespondenţei electronice. Întreprinderea de Stat „Centrul de telecomunicaţii speciale” a fost desemnat în calitate de operator al sistemului respectiv. Sistemul de poştă electronică al autorităţilor administraţiei publice este constituit în baza a două niveluri, care se deosebesc după indicii de securitate, tipul de informaţii transmise, precum şi statutul abonaţilor fiecărui nivel.

Serviciul “Telefonie protejată multifuncţională”. Cu începere din anul 2007, Întreprinderea de Stat „Centrul de telecomunicaţii speciale” depune eforturi considerabile pentru dezvoltarea serviciului specializat “Telefonie protejată multifuncţională”. Serviciul este elaborat şi implementat  în contextul integrării serviciilor moderne securizate, calitative şi multifuncţionale între ministere, departamente şi alte instituţii de stat. Noul serviciu oferă utilizatorilor servicii moderne de telefonie fixă, precum: apel-conferinţă, videoconferinţă, mesagerie vocală, redirecţionarea apelurilor, răspuns vocal interactiv ş.a. Beneficiile utilizării serviciului “Telefonie protejată multifuncţională” constau în economisirea resurselor financiare graţie costurilor reduse şi garantarea securităţii convorbirilor telefonice a funcţionarilor publici de orice rang. Telefonia de tip nou oferă posibilitatea de a îmbina diversitatea de  servicii adiţionale şi diminuarea costurilor pentru serviciul de telefonie fixă.

     Servicii WEB  ale autorităţilor administraţiei publice. Una dintre direcţiile de activitate a „Centrului de telecomunicaţii speciale” se consideră crearea, deservirea şi asigurarea securităţii paginilor oficiale de stat servicii-web. În scopul realizării acestor sarcini, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 668 din 19.06.2006 privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet, a fost creată infrastructura tehnologică,  metodologia şi softul special, ceea ce a condus la crearea paginilor oficiale protejate, ţinînd seama de cerinţele faţă de securitatea informaţională şi funcţionarea neîntreruptă şi a permis desfăşurarea administrării tehnico-tehnologice centralizate a resurselor informaţionale. Pe parcursul activităţii sale, Centrul a elaborat şi respectă următoarele principii:

         - executarea calitativă a activităţilor cu prioritate: interesele de stat, securitatea informaţională, aspectul economic, precum şi eficacitatea;

         - utilizarea şi implementarea celor mai moderne soluţii şi standarde în procesul de lucru, aplicînd cele mai eficiente soluţii tehnologice;

         - stimularea procesului de sporire a calificării personalului, sporirea nivelului instruirii şi autoinstruirii specialiştilor în domeniul tehnologiilor informaţionale, precum şi alte domenii conexe.

În prezent, tehnologiile informaţionale se impun, pregnant în sfera administraţiei publice, aceasta devenind una dintre perspectivele de bază ale dezvoltării sistemului economic universal. Datorită evoluţiei comerţului electronic, are loc o dezvoltare sporită a economiei, în general, şi a administraţiei publice, în particular în prezent tehnologiile informaţionale sînt aplicate cu mult succes în domeniul administraţiei publice, ceea ce influenţează considerabil relaţiile dintre cetăţeni şi administraţie, un factor determinant în crearea imaginii administraţiei publice. Un alt factor de imagine al administraţiei publice este parteneriatul dintre administraţia publică, cetăţean şi societatea civilă, care a devenit eficient datorită arhivelor electronice, bazelor de date speciale, la care poate apela oricare persoană interesată.

 

 

BIBLIOGRAFIE

 

  1. Kolin, K. Problemele civilizaţiei informaţionale. Virtualizarea şi dezvoltarea constantă a societăţii. În: Bibliotekovedenie, 2002, nr. 3. – P. 48-57.
  2. Ghilic-Micu, B. Paradigme educaţionale în societatea informaţională. – P. 11.
  3. Michel, Jean. Formation documentaire et culture de l’information. În: http//www.paris.enpc.fr/~michel-j/publi/IM
  4. Spaţiul european (Din buletinul “EBLIBA News”, nr. 3-4, februarie 2007). În: Biblioteca Bucureştilor, 2007, nr. 4. – P. 29.
  5. Tîrziman, E. Mediul universitar şi formarea documentară. În: Bilioteca, 2004, nr.3. – P. 271.