E-guvernarea se referă la utilizarea instrumentelor şi a sistemelor generate de TIC pentru a oferi servicii publice mai bune cetăţenilor şi întreprinderilor. TIC este deja utilizată pe scară largă de organele guvernamentale şi de întreprinderi însă e-guvernarea implică şi alte aspecte nu doar instrumentele. O e-guvernare eficientă implică deasemenea regândirea organizaţiilor şi proceselor precum şi schimbarea comportamentului astfel încât serviciile publice să fie furnizate mai eficient oamenilor care au nevoie de aceste tehnologii. Pusă în aplicare într-un mod eficient e-guvernarea permite tuturor cetăţenilor, întreprinderilor şi organizaţiilor să-şi ducă la îndeplinire obiectivele mai uşor, mai rapid şi la costuri mai mici.
Cuvinte cheie:
TIC – este folosit ca un termen general pentru toate tipurile de tehnologii care permit utilizatorilor să creeze, să acceseze şi să manipuleze informaţiile. TIC este o combinaţie a tehnologiei informaţiei cu cea a comunicaţiilor.
E-guvernare (prescurtarea de la guvernare electronică – termen cunoscut deasemenea sub numele de guvernare digitală, guvernare on-line, guvern conectat) – interacţiunea digitală dintre administraţie şi cetăţeni, administraţie şi întreprinderi, administraţie şi angajaţi precum şi administraţie şi agenţii.
Serviciile publice – termen folosit pentru serviciile oferite de administraţie pentru cetăţenii săi, fie direct prin sectorul public fie prin finanţarea unei furnizări private de servicii.
Programul digital pentru Europa – este o strategie de a motiva creşterea
economiei digitale până în 2020. Acest program evidenţiază politici şi acţiuni pentru
maximiza beneficiul revoluţiei digitale pentru toţi.
- Fixarea priorităţii cetăţeanului
E-guvernarea presupune utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor TIC
pentru a motiva administraţiile publice să fie mai eficiente şi mai eficace prin promovarea
creşterii economice şi prin reducerea birocraţiei.
Facturarea electronică în Danemarca salvează afacerile de 50 milioane de euro pe an în ce priveşte administraţia iar contribuabilii salvează cam 120-150 milioane de euro. Dacă această tehnologie ar funcţiona în întreaga Uniune Europeană s-ar economisi 15 miliarde de euro în fiecare an.
Modernizarea administraţiilor publice din Europa înseamnă a-i ajuta pe cercetători, companii, administraţii publice să lucreze împreună în întreaga Europă pentru a dezvolta tehnologii, schimb de bune practici şi de a crea o abordare coordonată.
- Plan de acţiune 2011-2015
Este nevoie de o nouă generaţie de servicii de guvernare electronică, deschisă,
flexibilă pentru a permite cetăţenilor şi întreprinderilor europene să-şi îmbunătăţească mobilitatea în cadrul pieţei interne a secolului 21 şi pentru a se asigura că serviciile publice pot sluji unei economii care se bazează pe reţele de Internet în viitor.
Comisia Europeană îşi propune să sprijine cu planul său de acţiune 2011-2015 furnizarea unei noi generaţii de servicii de guvernare electronică pentru întreprinderi şi cetăţeni. Planul de acţiune identifică patru priorităţi politice bazate pe Declaraţia de la Malmo care a fost de acord la a 5-a Conferinţă ministerială din Malmo, Suedia:
- Să ofere oportunităţi cetăţenilor şi întreprinderilor,
- Să consolideze mobilitatea în cadrul pieţei unice
- Să încurajeze eficienţa şi eficacitatea
- Să creeze factori cheie necesari şi condiţii pentru a realiza anumite
obiective
Acest plan de acţiune contribuie la o economie durabilă bazată pe cunoaştere pentru Uniunea Europeană după cum este prezentat în Strategia Europeană 2020. Acest plan susţine şi completează Programul digital pentru Europa.
Scopul general
Planul de acţiune are ca scop complementaritatea instrumentelor de politică
naţionale şi europene. Acţiunile sale sprijinesc tranziţia de eGuvernare într-o nouă generaţie de servicii deschise, flexibile şi de colaborare de guvernare electronică fără sudură, la nivel local, regional, naţional şi european, care va responsabiliza cetăţenii şi întreprinderile.
Misiunea principală a Comisiei este de a optimiza condiţiile, pentru dezvoltarea de servicii de guvernare electronică transfrontaliere oferite cetăţenilor şi întreprinderilor, indiferent de ţara lor de origine. Aceasta include dezvoltarea unui mediu care promovează interoperabilitatea sistemelor şi facilitatori-cheie, cum ar fi semnătura electronică şi identificarea electronică. Servicii accesibile în întreaga UE consolidează piaţa unică digitală şi completează legislaţia existentă în domenii cum ar fi identificarea electronică, e-achiziţii, e-justiţie, e-sănătate, securitate socială şi mobilitate, în acelaşi timp oferind beneficii concrete pentru cetăţeni, companii şi guverne din Europa.
Combinaţia dintre toate aceste eforturi ar trebui să ducă la o creştere a serviciilor de guvernare electronică. Până în 2015, 50% din cetăţeni ar trebui să folosească e- guvernarea. Ţinta avută în vedere pentru întreprinderi în vederea folosirii e-guvernării este de 80% până în 2015.
Priorităţi şi acţiuni - 4 domenii prioritare
Ghid de abilitare
Responsabilizarea utilizatorilor este caracteristica cheie a unei generaţii de servicii de guvernare electronică. Utilizatorii se aşteaptă din ce în ce mai mult să aibă parte de servicii concepute în funcţie de nevoile lor şi dezvoltate în colaborare cu aceştia.
Prioritatea 1.1 Servicii destinate nevoilor utilizatorilor
Acţiunea 1. Sprijinirea Statelor Membre în ce priveşte serviciile e-guvernare
Acţiunea 2. Dezvoltarea de servicii personalizate on-line
Prioritatea 1.2 Colaborarea în ceea ce priveşte furnizarea de servicii
Acţiunea 3: Evaluarea şi recomandările privind implicarea utilizatorilor în proiectarea şi producţia de servicii e-guvernare
Acţiunea 4: Schimbul de cunoştinţe şi experienţă, un acord asupra tuturor
obiectivelor comune pentru servicii colaboratoare
Prioritatea 1.3. Re-utilizarea informaţiilor din sectorul public
Acţiunea 5: Set comun de PSI – indicatori de utilizare
Acţiunea 6: Studiu privind datele sau dezvoltarea de portaluri PSI şi punerea lor în aplicare de către Statele Membre.
Acţiunea 7: Schimb de bune practici şi conştientizare, adoptarea unei strategii PSI
interne
Acţiunea 8: Revizuirea directivei PSI (ISP) Proritatea 1.4 Îmbunătăţirea transparenţei
Acţiunea 9: Fixarea unor obiective de transparenţă şi schimbul de experienţe
disponibile
Acţiunea 10: Acces on-line la informaţii privind legile şi reglementările guvernamentale, politicile şi finanţele
Acţiunea 11: Informaţii şi acces electronic la informaţiile deţinute de Statele
Membre
Prioritatea 1.5 Implicarea cetăţenilor şi a întreprinderilor în politică
Acţiunea 12: Dezvoltarea serviciului electronic de acţiune pentru a sprijini iniţiativa cetăţenească.
Acţiunea 13: Evaluarea proiectelor de cercetare existente
Acţiunea 14: Dezvoltarea serviciilor care implică acţionarii în dezbateri publice şi
în procesul de luare a deciziilor.
Pieţele interne
E-guvernarea ar trebui să sprijine în continuare construirea pieţei unice digitale. Există încă probleme substanţiale care rămân a fi rezolvate în ceea ce priveşte transferabilitatea serviciilor publice cum ar fi cele legate de securitate socială, beneficii de sănătate, pensii şi alte servicii personale. Obstacolele care împiedică e-achiziţiile trebuie să fie înlăturate. Aceste bariere pot fi înlăturate prin crearea unor servicii e- guvernare de înaltă calitate pentru a facilita mobilitatea pentru cetăţeni şi întreprinderi şi pentru a crea sinergii în soluţiile de e-guvernare.
Acţiunile ce urmează sunt menite să consolideze piaţa unică digitală cu scopul de a consolida cooperarea şi de a oferi o mai uşoară furnizare de servicii de guvernare electronică pentru întreprinderi şi cetăţeni la nivel transfrontalier.
Prioritatea 2.1: Servicii unitare pentru afaceri
Acţiunea 15: Evaluarea rezultatelor PEPPOL şi SPOCS
Acţiunea 16: cartea alba privind măsurile practice pentru a inter - capacitatea de conectare e-achiziţii pe piaţa internă
Acţiunea 17: Dezvoltarea - serviciilor de ordine, pe baza rezultatelor de PEPOL şi de acţiune SPOCS
Acţiunea18: "A doua generaţie" de puncte unice de contact
Prioritatea 2.2: Mobilitate personala
Acţiunea 19: Supravegherea schimburilor de bune practici, coordonarea eforturilor de dezvoltare a serviciilor de e-curierat
Acţiunea 20: Servicii de frontieră şi interoperabile e-curierat pentru cetăţeni
Prioritatea 2.3: UE - punerea în aplicare de servicii transfrontaliere şi de servicii noi Acţiunea 21: Studiu pentru cererea de servicii transfrontaliere, evaluarea barierelor organizaţionale, juridice, tehnice şi semantice
Acţiunea 22: Acordul privind serviciile transfrontaliere publice
Acţiunea 23: Dezvoltarea unor mari proiecte pilot şi iniţierea altora noi, de coordonare şi re - utilizarea rezultatelor si soluţiilor.
Acţiunea 24: Punerea în aplicare a serviciilor transfrontaliere e-mediu
Eficienţa şi eficacitatea guvernărilor şi administraţiilor
Prioritatea 3.1: Îmbunătăţirea proceselor organizaţionale
Acţiunea 25: Facilitarea schimburilor de experienţă, soluţii şi aplicaţii de succes, abordări noi în îmbunătăţirea procesului de organizare
Acţiunea 26: Transformarea e-practicii în ceea ce priveşte schimbul de experienţă şi instrumentul de informare
Acţiunea 27: Punerea în aplicare a Planului de acţiune pentru e-Comisia 2011 – 2015
Acţiunea 28: Program pentru schimburile de personal între administraţiile Statelor
Membre
Prioritatea 3.2: Reducerea poverilor administrative
Acţiunea 29: Schimbul de experienţă privind punerea în aplicare a principiului înregistrării "o singură dată", şi cu privire la procedurile electronice şi de comunicaţii, analiza cost - beneficiu şi designul foii de parcurs
Prioritatea 3.3: Administraţie durabilă
Acţiunea 30: Studiu privind potenţialul guvernării electronice pentru a reduce amprenta
de carbon
Acţiunea 31: Indicatori şi proceduri de evaluare pentru măsurarea reducerii a amprentei de carbon datorită serviciilor de guvernare electronica
Condiţiile pentru dezvoltarea guvernării electronice
Un număr de condiţii trebuie să fie îndeplinit pentru a permite colaborarea electronică sigură şi eficientă între Statele Membre. Acţiunile în acest sens includ dezvoltarea, implementarea şi interoperabilitatea infrastructurilor TIC. Trebuie pus accentual pe beneficiile specificaţiilor ca un mijloc de a promova interoperabilitatea, îmbunătăţirea existenţei şi dezvoltarea de noi servicii, precum şi inovarea unor noi servicii de guvernare electronică prin cercetare şi dezvoltare, proiecte-pilot şi alte sisteme de punere în aplicare.
Prioritatea 4.1: Specificaţii deschise şi interoperabilitate
Acţiunea 32: Punerea în acţiune Cadrul de interoperabilitate european (FEI) şi Strategia
europeană de interoperabilitate (EIS)
Acţiunea 33: Schimburi de expertize, promoţiile de re-utilizare şi schimbul de soluţii privind implementarea de servicii interoperabile e-guvernare
Acţiunea 34: Alinierea cadrelor de interoperabilitate naţionale la Prioritatea FEI
4.2: Facilitatori-cheie
Acţiunea 35: Revizuirea Directivei privind semnătura electronică pentru asistenţa - recunoaşterea frontierelor şi interoperabilitatea sistemelor de e-autenmtificare
Acţiunea 36: Decizia de a asigura recunoaşterea reciprocă a identificării şi e-autentificare
Acţiunea 37: Aplicare şi dezvoltare soluţii e-ID Prioritatea 4.3: E-guvernare inovatoare
Acţiunea 38: Aplicarea tehnologiilor emergente şi paradigme în sectorul public
Acţiunea 39: Proiecte pilot pentru arhitectura inovatoare si tehnologii din e-guvernare
Monitorizarea
Progresul general al planului de acţiune privind guvernarea electronică va fi
măsurată anual, folosind o combinaţie adecvată de instrumente (benchmarking, banc - învăţare, pentru auto-evaluare) şi a metodologiilor (cercetare web, analiza datelor publice, testarea de utilizare, interviuri).
În plus faţă de aceste exerciţii de nivel UE, Statele Membre vor împărtăşi cu Comisia şi celelalte State Membre orice iniţiative de benchmarking realizate în ţara lor. Acest lucru va îmbogăţi baza de cunoştinţe şi va permite, de asemenea, dezvoltarea unor exerciţii comune de măsurare în rândul părţilor interesate. Toate acestea luate împreună trebuie să constituie baza unui cadru de evaluare comparativă privind guvernarea electronică, în conformitate cu obiectivele acestui plan de acţiune privind guvernarea electronică.
Scopul este de a avea o bună imagine de ansamblu a modului în care UE progresează şi atrage cât mai mult posibil învăţarea. Măsurarea va fi completată de schimbul activ şi intens de experienţă dintre Statele Membre şi Comisie (e-Practică, seminarii). Comunităţile active de învăţare vor fi stabilite în e-practică în acest scop.
- Politica: e-guvernarea pe calea rapidă
E-guvernarea s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, iar acum este văzută ca o
realitate tangibilă de milioane de cetăţeni. Impactul e-guvernării este resimţit de către cetăţeni şi întreprinderi şi dincolo de serviciile guvernamentale, cu instrumente, cum ar fi identitatea electronică care ajută cetăţenii şi întreprinderile în activităţile de zi cu zi în întreaga societate. Cu toate acestea, mai sunt multe obiective de îndeplinit. În mai 2010, Comisia Europeană a dezvăluit Agenda digitală pentru Europa (DAE), o foaie de parcurs majoră de definire a rolurilor cheie pe care utilizarea TIC va trebui să le joace, dacă Europa vrea să reuşească în ambiţiile sale pentru o economie digitală înfloritoare până în
2020.
Beneficiile de e-guvernare
E-guvernarea electronică motivează serviciile publice să fie mai eficiente şi mai
uşor de accesat pentru cetăţeni, companii şi guverne. Economiile de costuri sunt masive.
O e-guvernare eficientă va îmbunătăţi, de asemenea, guvernanţa şi pentru a permite cetăţenilor să devină mai implicaţi în activităţile guvernelor lor. Mai mult decât atât, libertatea de pe piaţă internă a Uniunii presupune un număr în creştere de cetăţeni şi întreprinderi care se ocupă cu organisme publice în afara ţărilor lor de origine. Dacă ei caută permisiunea de planificare pentru a construi o nouă fabrică sau o licenţă să se căsătorească, persoanele fizice şi firmele trebuie să fie tratate în mod corect şi cu uşurinţă oriunde s-ar afla în UE. Acest lucru solicită guvernelor să coopereze prin intermediul instrumentelor de guvernare electronică, care pot procesa date din oricare dintre Statele Membre.
Cercetarea în domeniul TIC în cadrul e-guvernării este axată pe tehnologiile care stau la baza simplificării serviciilor. Serviciile de guvernare electronică trebuie să exploateze o gamă largă de tehnologii TIC şi instrumente în întreg spectrul de teme de cercetare în domeniul TIC în plus faţă de cele specifice pentru e-guvernare.
- Calea spre E-guvernare este pavată cu ştiinţă
Cercetarea este esenţială pentru dezvoltarea e-guvernării în Europa, dar numai în
cazul în care administraţiile industriale, companiile mai mici, mediul academic şi public colaborează strâns pentru a ne aduce instrumentele de care avem nevoie pentru a valorifica tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru a face serviciile guvernamentale mai eficiente şi mai prietenoase. Miniştrii guvernului şi industriile, au subliniat angajamentul lor de a implementa planul de acţiune al UE privind guvernarea electronică, cel mai recent prezentat la Conferinţa ministerială de la Malmö 2009, dar
adevărata provocare este transpunerea rezultatelor cercetărilor în aplicaţii practice. Aceste obiective sunt prezentate de Comisia Europeană, în Agenda digitală pentru Europa.