- a) Primul ministru este şef al Guvernului, articolul 107 (1) teza întâia prevăzând că Primul ministru conduce Guvernul[1].
- b) Primul ministru are misiunea de a coordona activitatea membrilor Guvernului, însă cu obligaţia să respecte atribuţiile care revin fiecăruia.
- c) Primului ministru îi revine misiunea de a prezenta celor două Camere ale Parlamentului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate, şi răspunde la întrebările şi interpelările care îi sunt adresate de către deputaţi şi senatori.
- d) Solicită Preşedintelui să participe la unele şedinţe ale Guvernului, atunci când se discută probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice.
- e) Propune Preşedintelui revocarea şi numirea unor membri ai Guvernului, în caz de vacanţă a postului sau de remaniere guvernamentală.
- f) Contrasemnează unele din decretele Preşedintelui, potrivit articolului 100 din Constituţie.
Potrivit textului constituţional şi al articolului 17 din Legea nr. 90/2001, contrasemnarea priveşte acele decrete pentru care articolul 100 impune obligaţia contrasemnării.
- g) Semnează hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern, care sunt contrasemnate de miniştrii care au sarcina punerii lor în executare.
- h) Reprezintă Guvernul României în relaţiile acestuia cu Parlamentul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorităţi şi instituţii publice, partidele şi alianţele politice, sindicatele, cu alte organizaţii neguvernamentale precum şi în relaţiile internaţionale[2].
- j) Este vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi exercită toate atribuţiile care derivă din această calitate.
- k) Primul ministru numeşte şi eliberează din funcţie, în conformitate cu articolul 15 din Legea nr. 90/2001, următoarele categorii de persoane:
- conducătorii organelor de specialiatate din subordinea Guvernului, cu excepţia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului, conform articolului 3 alin. (1);
- secretarul general şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, în cazul utilizării acestor funcţii;
- personalul din cadrul aparatului de lucru al primului minsitru;
- secretarii de stat;
- alte persoane care îndeplinesc funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege[3].
[1] O dispoziţie similară conţine şi articolul 13 din Legea nr. 90/2001.
[2] Această atribuţie este consacrată prin articolul 13 din Legea nr. 90/2001.
[3] Constatăm că legea cadru nu epuizează sfera persoanelor pe care le numeşte primul ministru, că ea îngăduie ca şi alte categorii, prevăzute de reglementări speciale, să fie numite de acesta.