Administrație publică

Dacă în ceea ce priveşte membrii autorităţilor reprezentative centrale (senatori, deputaţi, şeful statului), aceştia beneficiază de imunitate, membrii Guvernului nefiind reprezentanţi ai poporului, dar îndeplinind o înaltă demnitate publică, au un statut juridic special privind urmărirea şi punerea sub acuzare, tocmai pentru a-i proteja de eventuale şicane în vederea îndepărtării de la misiunea principală de exercitare a demnităţii cu care au fost învestiţi de Parlament.[1]

Sediul materiei îl reprezintă articolul 109 (2) şi (3) din Constituţie .

Un prim aspect care se cuvine a fi precizat este faptul că trebuie să se facă deosebirea între două categorii de fapte antisociale pe care membrii de Guvern le pot comite în perioada de timp cât îndeplinesc mandatul de membru al Guvernului:

1. a) fapte pe care un membru de Guvern le comite în îndeplinirea mandatului, în exercitarea prerogativelor de membru al Guvernului, şi care atrag după ele răspunderea respectivului membru al Guvernului.
2. b) fapte pe care un membru de Guvern le comite în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, ca simplu cetăţean, şi care atrag sancţionarea acestuia tot în calitate de simplu cetăţean, potrivit procedurii penale obişnuite[2].

Un al doilea aspect care se cuvine să fie precizat este faptul că această răspundere, în mod firesc, urmează să fie angajată în urma comiterii unor fapte specifice, în condiţii specifice în raport de calitatea făptuitorului, care atrag şi sancţiuni penale cu acelaşi caracter.

În al treilea rând, precizăm că articolul 109 (3) trimite la o lege privind responsabilitatea ministerială, lege prin intermediul căreia urmează a se stabili “cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului”.

În al patrulea rând, articolul 109 conturează următorul regim al răspunderii penale a membrilor Guvernului:

1. a) Dreptul de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului aparţine următorilor titulari:

- celor două Camere ale Parlamentului ;

- Preşedintelui României.

1. b) Intervenţia răspunderii penale a membrilor Guvernului are loc pentru fapte pe care aceştia le săvârşesc în exerciţiul funcţiei lor, în exercitarea mandatului de membri ai Guvernului.
2. c) Procedura răspunderii penale a membrilor Guvernului implică intervenţia unor sancţiuni administrativ disciplinare ale acestora, este vorba despre instituţia suspendării din funcţie, pe care articolul 109 (2) ne-o înfăţişează în două modalităţi:

- suspendarea care poate fi dispusă de Preşedintele României, care este lăsată astfel la latitudinea acestuia, în cazul în care s-a cerut urmărirea penală a unui membru al Guvernului[3].

- suspendarea de drept, este cea de-a doua sancţiune administrativ disciplinară care poate interveni în cadrul răspunderii penale, şi care este atrasă de trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului. Articolul 109 (2) teza a treia dispune că “Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie”.

1. d) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, ca şi în cazul parlamentarilor sau Preşedintelui României, este autoritatea competentă să judece faptele penale ale membrilor Guvernului.
2. e) Procedura de punere sub acuzare a membrilor Guvernului îşi află dezvoltarea în Regulamentele celor două Camere, după cum urmează:

- dreptul de a cere declanşarea urmăririi penale aparţine fiecărui parlamentar;

- o comisie parlamentară de anchetă va cerceta cazul şi va întocmi un raport asupra constatărilor făcute;

- dezbaterea se va face în baza raportului comisiei parlamentare respective.

- votarea se face în mod diferit potrivit regulamentelor celor două Camere.

Constituţia trimite la o lege prin care să se stabilească atât cazurile de răspundere, cât şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului, în prezent Legea nr. 115/1996 privind responsabilitatea ministerială[4], cu modificările şi completările ulterioare. Din analiza acestei legi, rezultă următoarele aspecte care au fost sesizate în literatura de specialitate şi cărora ne raliem:

a)că legea specială privind responsabilitatea ministerială se aplică doar asupra membrilor Guvernului;

1. b) intră sub incidenţa legii doar acele fapte săvârşite în exercitarea funcţiei, de la data depunerii jurământului şi până la încetarea funcţiei, în formele prevăzute de Constituţie, celelalte fapte, care nu au legătură cu funcţia, fiind supuse regulilor de drpet comun;
2. c) intră sub incidenţa legii faptele ce constituie infracţiuni potrivit legilor penale, dar şi potrivit legii privind responsabilitatea ministerială.[5]

[1] ŞTEFAN DEACONU- Răspunderea penală a membrilor Guvernului, în „Dreptul” nr. 1/2007, pp. 160-161.

[2] Ioan Vida, op. cit., p. 104.

[3] Antonie Iorgovan, Tratat…, op. cit., vol I, ed. 4, p. 435-439.

[4] Publicată în Monitorul Oficial al Rom\niei, partea I, nr. 300 din 28 iunie 1999.

[5] ŞTEFAN DEACONU- Răspunderea penală a membrilor Guvernului, în „Dreptul” nr. 1/2007, p. 164.