- A) Controlul intern este realizat ca o componentă a activităţii de conducere a autorităţilor administraţiei publice de către autorităţile colegiale sau unipersonale care au competenţa conducerii în cadrul fiecărei autorităţi a administraţiei publice, ca unitate componentă a sistemului autorităţilor administraţiei publice.
Acest control este permanent şi cuprinde întreaga activitate a autorităţii administraţiei publice controlate.
Fiind un auto-control, în sensul cel mai direct al termenului, controlul intern se declanşează din oficiu, dar poate fi pornit şi la sesizarea sau cererea celor interesaţi pe baza de scrisori sau reclamaţii formulate din afara instituţiei publice. Declanţarea acestui tip de control administrativ printr-o sesizare sau reclamaţie poartă denimirea de recurs graţios.
Recursul graţios este plângerea adresată de către un particular autorităţii administrative de la care emană actul administrativ prin care se solicită revocarea, modificarea sau revenirea asupra acestuia.
Recursul graţios, după cum vom remarca, prezintă o importanţă juridică deosebită, deoarece este o condiţie necesară, prealabilă folosirii acţiunii în contencios administrativ.
B)Controlul administrativ intern specializat- este de regulă reglementat prin anumite acte normative şi pe categorii de probleme(de ex., financiare), fiind exercitat numai de anumite persoane şi structuri din interiorul autorităţii verificate, care dispun de clarificarea corespunzătoare(ex., controlul financiar intern).
Formele controlului administrativ intern specializat sunt:
- control financiar intern;
- control operativ curent;
- control financiar preventiv.
- C) Controlul ierarhic- este denumit aşa deoarece autorul controlului este un organ ierarhic superior celui faţă de care se exercită controlul.
Controlul ierarhic este modalitatea prin care este pusă în joc autoritatea ierarhică pe care o au autorităţile superioare faţă de cele subordonate. Acest tip de control se exercită în cea mai mare parte din oficiu, dar poate fi declanşat şi pe baza unei sesizări sau a unei reclamaţii, caz în care se numeşte recurs ierarhic.
Recursul ierarhic este plângerea adresată de un particular autorităţii administrative superioare prin care îi solicită să anuleze actul emis de autoritatea inferioară subordonată, act care îi vatămă drepturile sau interesele, sau o determină pe aceasta să-şi modifice actul ori să îndeplinească o anumită prestaţie.
Recursul ierarhic este o posibilitate oferită de lege pe care cei vătămaţi o pot folosi înainte de a se adresa instanţelor judecătoreşti cu acţiune în contencios administrativ.
D)Controlul de tutelă administrativă- se exercită de către autorităţile administraţiei publice centrale asupra administraţiei publice descentralizate.
Acest control este exercitat, în principal, de Guvern, dar şi de autorităţile teritoriale care îl reprezintă. Astfel, prefectul, realizează controlul asupra legalităţii actelor adoptate sau emise de către autorităţile administraţiei publice locale, autonome, alese în unităţile administrativ-teritoriale.
Important este de reţinut faptul că, acest tip de control nu este unul ierarhic, deoarece între autoritatea care poate declanţa controlul şi cea controlată, nu există raporturi de subordonare.
După cum vom remarca în cursurile viitoare, prefectul poate actaca în faţa instanţei de contencios administrativ, actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale.
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, poate ataca în faţa instanţei de contencios administrativ, actele autorităţilor publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia publică.
- E) Controlul extern specializat- este exercitat din exteriorul organului controlat şi din afara sistemului de autorităţi din care organul verificat face parte(ex. auditul extern).