Termenul de funcţionar public este abordat sub mai multe accepţiuni de diferite ramuri de drept :
- A) Dreptul penal român specifică faptul că prin funcţionar public se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar , cu orice titlu , o însărcinare de orice natură , retribuită sau nu , în serviciul unei unităţi dintre cele la care se refera art 145 C.P .
Art.145 C.P. se refera la noţiunea de public prin care se înţelege tot ceea ce priveşte autorităţiile publice , instituţiile sau alte persoane juridice de interes public , administrarea su exploatarea bunurilor proprietate publică , serviciile de interes public , precum şi bunurile de orice fel care , potrivit legii , sunt de interes public .
Prin funcţionar se înţelege persoana menţionată la alin.1 din art. 147 C.P. precum şi orice salariat care exercită o însărcinare , în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acest aliniat .
- B) În dreptuladministrativ se dă o lată definiţie în sensul că : funcţionarul public este persoana fizică , titular al unei funcţii de stat sau investită cu o anumită funcţie de stat , ocupată cu forme legale .
- C) În dreptul muncii până la adoptarea legii privind statutul funcţionarilor publici , definirea noţiunii avea la bază un criteriu de ordin economic , cuprinzând pe toţi angajaţii care efectuează munci ce nu sunt direct productive , activităţi de birou .