Termenul de administraţie provine din limba latină, "administer" traducându-se prin: agent, ajutător, servitor, sau într-un alt sens, instrument. Verbul "administro" înseamnă a da o mână de ajutor, a conduce sau a dirija. Cuvântul "administer" aproape sinonim cu "minister" -care înseamnă: servitor, îngrijitor, ajutător - s-a format din rădăcina '"minus" - "minor", care înseamnă mai puţin şi din prefixul "ad", care arată direcţia, "sensul" şi subliniază starea de inferioritate în raport cu "magister", ce se traduce prin cel care comandă, superiorul, şeful -cuvânt care s-a format din "magis", care înseamnă mai mult.
Dicţionarul limbii române reţine pentru verbul "a administra" explicaţia: a conduce, a cârmui, iar pentru "administraţie" - totalitatea autorităţilor administrative existente într-un stat, secţie sau serviciu, care se ocupă de probleme administrative ale unei instituţii sau agent economic.
"Dictionary of American Government and Politics", editat la "The Dorsey Press"-Chicago, Illinois, în anul 1988, sub îngrijirea prof. Jay M. Shafritz de la University of Pittsburgh, reţine pentru cuvântul "administration" mai multe sensuri, şi anume:
- Conducerea şi îndrumarea afacerilor guvernelor şi instituţiilor;
- Termen colectiv pentru toţi oficialii din aparatul guvernamental;
- Executarea şi implementarea politicii publice;
- Timpul în care se află în funcţie un şef executiv, precum preşedinte, guvernator sau primar. Astfel, administraţia Carter înseamnă acei ani (1977-1981), când Jimmy Carter a fost preşedintele Statelor Unite;
- Supravegherea averii unei persoane decedate pentru a se plăti taxele şi a se repartiza bunurile şi averea către moştenitori.
In limbajul curent cuvântul "administraţie" poate semnifica numeroase şi diverse realităţi fiind utilizat în mai multe sensuri. Astfel, prin administraţie se poate înţelege:
- conţinutul principal al activităţii puterii executive a statului;
- sistemul de autorităţi publice care înfăptuiesc puterea executivă;
- conducerea unui agent economic sau instituţii social-culturale;
- un compartiment (direcţie, secţie, sector, serviciu, birou) din unităţile direct productive sau instituţii social-culturale, care nu desfăşoară nemijlocit o activitate direct productivă.
In vocabularul juridic vom întâlni sintagma "act de administrare" (spre exemplu a încasa chiria) contrară celei de "act de dispoziţie" (spre exemplu a vinde sau a dona) ambele semnificând activităţi specifice gestionării unui patrimoniu.
Dintre multiplele sensuri ale termenului de administraţie, preocupările teoretice s-au axat în principal pe clarificarea noţiunii de administraţie publică, luată ca formă de exercitare a puterii executive în stat, mai ales datorită importanţei pe care o reprezintă cunoaşterea exactă a acestei activităţi în intimitate; a modului în care trebuie să fie organizată realizarea ei în practică, moment esenţial, de care depinde în mare măsură înfăptuirea rolului statului în organizarea şi conducerea societăţii159, 160 161.
"Dictionary of American Government and Politics" reţine pentru sintagma: "public administration" următoarele explicaţii:
- Funcţia executivă în guvern; executarea (aplicarea) politicii publice;
- Organizarea şi conducerea poporului şi a altor resurse pentru atingerea obiectivelor guvernării;
- Arta şi ştiinţa conducerii aplicată la sectorul public. Administraţia publică este un termen mai larg decât conducerea publică (managementul public), pentru că acestea nu se limitează la management, ci include împrejurările politice, sociale, culturale şi legale care afectează conducerea instituţiilor publice.
David H. Rosenbloom, în lucrarea sa "Public Administration" (Understanding Management, Politics and Law in the Public Sector, Random House, New-York, 1989, p.3-36), releva faptul că "Administraţia publică, ca multe alte strădanii umane, este dificil de definit, dar oamenii au cu toţii un sens al acesteia, deşi sunt păreri diferite despre cum ar putea fi realizată".
Administraţia publică este o categorie atât de abstractă şi variată, încât poate fi descrisă în termeni diferiţi. Totuşi, o definire a administraţiei publice este necesară. Pentru aceasta, se impune, în primul rând, să se stabilească care sunt graniţele generale ale acesteia şi să fie exprimate principalele concepte ale disciplinei şi practicii administraţiei publice. De asemenea, în al doilea rând, definirea administraţiei publice ajută la încadrarea acestui domeniu într-un larg context politic, economic şi social. In fine, în al treilea rând, luarea în considerare a definiţiilor majore ale administraţiei publice relevă faptul că există trei abordări distincte pentru acest domeniu. Din acest punct de vedere este de menţionat că de-a lungul anilor s-a manifestat tendinţa teoreticienilor şi practicienilor de a accentua una sau alta din aceste abordări, fiecare abordare tinzând să reliefeze diferite valori, diferite moduri de organizare, diferite metode de dezvoltare informaţională şi puncte de vedere.
Dintr-o mare varietate de definiţii menţionăm câteva, prezentate de Richard Stillman în "Public Administration: concepts and cases" (Boston, Houghlon Wifflin, 1978), definiţii formulate de diferiţi autori americani, după cum urmează:
John J. Corson şi J. P. Harris definesc concis administraţia publică drept "activitatea prin care se realizează scopurile şi obiectivele guvernului";
John Pfiffner şi Robert Presthus relevă că "administraţia publică, ca domeniu de activitate, este în principal preocupată de mijloacele pentru implementarea valorilor politice;
James W. Davis precizează că "administraţia publică poate fi cel mai bine identificată cu ramura executivă a guvernării";
Nicholas Henry formulează complex definiţia administraţiei publice, "aceasta diferind de tendinţele politice, atât prin accentuarea comportamentului birocratic dar, mai ales, prin sistemul structurilor proprii şi metodologiilor aplicate pentru realizarea scopurilor guvernamentale";
Dwight Waldo releva că "procesul administraţiei publice constă în acţiunile de realizare a intenţiei sau dorinţei guvernului. Este, din această cauză, activitatea activă, continuă, cea "de afaceri" a guvernului, preocupată cu punerea în aplicare a legii, care este realizată de corpurile legislative (sau alte autorităţi) şi interpretată de curţile de judecată, prin procesul de organizare şi conducere";
Felix şi Loyd Nigro dezvoltă definiţia administraţiei publice în cinci puncte: a) este un efort al unui grup care cooperează într-un cadru public; b) acoperă cele trei ramuri - executivă, legislativă şi juridică - şi relaţiile dintre ele; c) are un rol important în formularea politicii publice şi este de aceea o parte a procesului politic; d) este diferită de administraţia privată prin trăsături semnificative şi e) este asociată de aproape cu numeroase grupuri private şi de indivizi.
David H. Rosenbloom, în lucrarea citată, se întreabă ce concluzii pot fi trase din această varietate de definiţii ale administraţiei publice. Răspunsul este larg şi înscris pe puncte, astfel:
- Administraţia publică are pentru diferiţi observatori diferite sensuri, lipsind un înţeles
general, semnificativ teoretic şi practic.
Faptul că nu se poate defini în mod clar substanţa şi procesul administraţiei publice este o scuză greu de acceptat, dar fenomenul există şi societatea caută să-şi îmbunătăţească sistemul de birocraţie publică;
- Administraţia publică, în mod paradoxal, nu este o disciplină de sine stătătoare,
deoarece studiul acesteia se suprapune peste alte discipline, incluzând ştiinţele politice,
sociologia, economia, psihologia şi administrarea afacerilor (business administration). Deşi
această abordare conţine un mare grad de adevăr, în practică se consideră nesatisfăcătoare,
pentru că lasă fără abilitate de a analiza, în mod coerent, un aspect major al vieţii publice
americane contemporane, şi anume: intensa şi puternica birocraţie guvernamentală.
Din toate acestea se poate trage concluzia că toate definiţiile prezentate sunt de ajutor pentru că administraţia publică implică activitate, are contingenţă cu politica, tinde să fie concentrată în ramura executivă a guvernării, diferă de administraţia privată şi este preocupată de aplicarea legii.
Aşadar administraţia publică ar putea fi definită şi în felul următor: folosirea teoriilor şi proceselor manageriale, politice şi juridice în vederea realizării mandatelor guvernării legislative, executive şi judecătoreşti, pentru a asigura reglementările şi serviciile pentru societate în ansamblu, cât şi pentru segmentele acesteia.