Administrație publică

1. Problemele identificate

Într-o situaţie dificilă de finanţare a sistemului de protecţie şi asistenţă socială cum este cea pe care o traversează în această perioadă atât România cât alte state europene unde protecţia socială ocupă un procent esenţial din bugetul de stat, se impune o reaşezare a politicii sociale în special prin centrarea pe măsuri active de incluziune în detrimentul celor pasive care crează dependentă şi presiune mare asupra bugetului de stat. 

Necesitatea reformării sistemului de asistenţă socială porneşte de la câteva probleme identificate:

1. În prezent nu există o abordare integrata în rezolvarea problemelor de excluziune socială, a diverselor măsuri: prestaţiile, serviciile sociale şi cele de ocupare.
2. Includerea pe piaţa forţei de muncă sau în comunitate a persoanelor vulnerabile se realizează de catre o diversitate de institutii, prin intermediul mai multor mecanisme de finantare neexistând o coordonare a acestora ceea ce reduce eficienţa acţiunii publice.
3. Centrarea pe măsurile pasive de asistenţă socială (prestaţiile) în detrimentul serviciilor sociale a creat o dependenţă faţă de sistem a beneficirilor acestor măsuri, şi a condus la costuri foarte mari ale cheltuielilor direcţionate către asistentă socială în bugetul de stat.

Reforma incluziunii sociale şi a ocupării forţei de muncă ţine şi de o serie de raţiuni politice, economice şi sociale printre care pot fi amintite:

Raţiuni politice

Ca membru al Uniunii Europene Romania si-a stabilit ca obiectiv comun pe termen lung creşterea ratei de ocupare si concentrarea politicilor sociale pe incluziunea activă pe piata fortei de munca prin crearea de noi locuri de munca şi -sau adaptarea acestora pentru persoanele marginalizate social. România este departe de atingerea obiectivelor de ocupare ale Strategiei Lisabona şi a noilor ţinte prevăzute pentru Europa 2020.

Raţiuni financiare

Cea mai mare parte a bugetului de stat pentru asistenţă socială este alocat către acordarea de prestaţii sociale, o pondere foarte mică fiind destinată furnizorilor de servicii sociale sau a celor de ocupare a forţei de muncă. De asemenea programele de ocupare finanţate public nu sunt integrate serviciilor sociale. Schimbarea raportului dintre măsurile pasive de asistenţă (prestaţii) în măsuri active de incluziune socială (servicii sociale şi de ocupare) este soluţia pe termen lung pentru scădere a numărului de asistaţi sociali şi de reducerea presiunii bugetare în acest sector.

Raţiuni sociale

Criza va adânci problemele sociale şi de şomaj cu care se confruntă România. Este necesară crearea unui dispozitiv eficient de răspuns la situaţiile sociale cu care se va confrunta România pe termen scurt şi mediu. Evaluarea serviciilor sociale apropie instituţiile publice locale de nevoia concretă a beneficiarilor, deoarece prin aceste măsuri autorităţile vor putea înţelege mult mai bine nevoile sociale ale comunităţii, fiind în postura de a identfiica cele mai eficiente instrumente şi servicii de intervenţie socială.

1. Propunere de reformă

Propunerea de modificare a sistemului actual de acordare a asistenţei sociale se va baza p promovarea  incluziunii sociale ca un concept integrat ce conţine sfera prestaţiilor, a serviciilor sociale şi a serviciilor de ocupare, înlocuind prezenta terminologie de asistenţă socială.

II.1 Obiectivele propunerii de reformă

1. Punerea în practică a principiului subsidiarităţii prin trecerea de la un sistem de asistenţă socială şi de ocupare centralizat la un sistem mixt descentraliyat care include şi intervenţia sectorului privat, cu precădere a celui fără scop lucrativ pentru o reducere a costurilor şi creşterea calităţii şi gradului de acoperire a serviciilor;
2. Trecerea de la un sistem bazat pe măsuri active la un sistem bazat pe o reţea eficientă de servicii care să asigure îndeplinirea într-o mai mare măsură a obiectivelor de incluziune şi reducerea dependenţei de sistemul de asistenţă precum şi convergenţa cu obiectivele de politică socială a Uniunii Europene;
3. Asigurarea coordonării între diversele servicii şi măsuri de asistenţă care vizează integrarea socială cu precădere între măsurile (prestaţii, servicii şi programe) de asistenţă socială şi cele de ocupare;
4. Creşterea eficienţei unor servicii publice, în principal a celor de ocupare, prin descentralizarea unor servicii încă centralizate;
5. Facilitarea implicării autorităţilor publice locale şi a organizaţiilor neguvernamentale, actori ai economiei sociale, în promovarea dezvoltării locale şi a ocupării.

II.2 Mecanisme de punere în practică a propunerii de reformă:

1. Pe termen scurt - Modificarea OG 68/2003 privind serviciile sociale în sensul redefinirii procesului de dezvoltare, înfiinţare şi finanţare a serviciilor sociale
2. Pe termen mediu – Modificarea Legii 47/2005 privind sistemul naţional de asistenţă socială în sensul reaşezării rolurilor tuturor actorilor implicaţi în reforma asistenţei sociale precum şi stimularea prestării de servicii sociale în detrimentul acordării prestaţiilor sociale;
3. În plan secundar se va impune revizuirea mecanismelor instituţionale de acordare a prestaţiilor sociale.

3. 3. Axele principale ale reformei

Prezenta propunere de reformare a serviciilor sociale şi de ocupare are în vedere două mari axe principale de intervenţie:

1. Redefinirea mecanismului de dezvoltare, furnizare şi finanţare a serviciilor sociale pe principii de concurenţă reală, bazată pe calitate şi eficienţă în utilizarea bugetului public, redefinirea rolurilor autorităţilor publice locale şi eficientizarea managementului serviciilor publice, prin abordarea integrată a nevoilor individului: prestaţii, servicii sociale şi de ocupare.

Politică publică din acest domeniu trebuie să se centreze pe incluziunea socială şi ocupare şi, în acest sens, să redefinească rolul şi ponderea serviciilor în comparaţie cu prestaţiile sociale.

Structura şi rolurile autorităţilor publice locale vor fi reconfigurate astfel:

• Serviciile publice de asistenţă socială vor deveni servicii autonome cu personalitate juridică în cadrul Consiliilor Judeţene/Locale şi vor intra în relaţie contractuală cu acestea pe bază de indicatori de performanţă şi obiective de dezvoltare.
• La nivelul Consiliilor Judeţene/ Locale, structurile actuale cu responsabilitate în asistenţă socială se restructurează păstrându-se la nivelul Consiliilor doar managementul serviciilor sociale, respectiv partea de diagnoză socială, planificare, finanţare, monitorizare şi evaluare;
• Furnizarea serviciilor sociale se vor face prin încheierea de contracte cu furnizori acreditaţi de servicii sociale (publici sau privaţi) pe principii de competitivitate cu acces egal.

Consiliul local prin Serviciul Local pentru Incluziune Socială va avea urmatoarele atribuţii:

• Identifică nevoia de prestaţii, servicii sociale şi servicii de ocupare;
• Elaborează strategia locală de incluziune socială şi ocupare împreună cu toţi furnizorii de servicii sociale din comunitate;
• Stabileşte tipurile de servicii primare necesare la nivelul comunităţii;
• Stabileşte bugetul pentru serviciile sociale: transferul de la Consiliul Judeţean (standarde de cost) şi resurse proprii;
• Întocmeşte fişele detaliate pentru fiecare serviciu social ce este dezvoltat sau se doreşte a fi dezvoltat;
• Înfiinţează în subordinea sa Furnizorii Publici de Asistenţă Socială, structuri cu personalitate juridică;
• Organizează consultări cu toţi furnizorii de servicii sociale în vederea încheierii contractelor de servicii sociale;
• Solicită oferte de prestări de servicii sociale şi organizează o procedură competitivă pentru selectarea furnizorilor de servicii sociale (dacă este cazul);
• Finanţează serviciile sociale primare:
  • Subvenţia serviciilor existente pe baza standardelor de cost
  • Iniţierea de licitaţii, competiţii sau concursuri de proiecte pentru înfiinţarea de noi servicii sociale
• Monitorizează furnizarea serviciilor către beneficiari

Consiliul judeţean prin Serviciul Judeţean de Incluziune Socială va avea urmatoarele atribuţii:

• Coordonează procesul de colectare şi centralizare a tuturor datelor referitoare la nevoile sociale;
• Elaborează strategia judeţeană de incluziune socială;
• Asigură transferul resurselor financiare de la nivel central la nivelul local pe baza standardelor medii de cost;

1. Implementarea unui proces de furnizare a serviciilor bazat pe următoarele componente:

• Diagnoza socială – reprezintă procesul de identificare a nevoilor sociale ale comunităţii, cauzele acestora, numărul de beneficiari, precum şi potenţialul său de creştere, tendinţele sociale şi de dezvoltare la nivel local;

Colectarea datelor referitoare la nevoile sociale din comunitate se realiză de către Consiliul Local, care va transmite aceste date către Serviciul Judeţean de Incluziune Socială, iar acesta va coordona metodologic colectarea şi centralizarea datelor de la Consiliiile Locale. Serviciul Judeţean de Incluziune Socială va colecta şi date referitoare la prestaţiile sociale acordate beneficiarilor din cadrul judeţului. Implementarea unui sistem unic de monitorizare a acordării serviciilor sociale şi integrarea acestuia cu sistemul de gestionare a prestaţiilor sociale (Agenţia pentru Prestaţii Sociale) se va lua în considerare de către Ministerul Muncii.

• Planificare – procesul prin care autorităţile publice locale şi judeţene îşi definesc tipurile de servicii sociale ce trebuiesc dezvoltate precum şi bugetul necesar, în funcţie de diagnoză socială a comunităţii

Pe baza nevoilor colectate de la nivel local fiecare Consiliu Local îşi elaborează o strategie de dezvoltare a serviciilor sociale pe termen mediu 3-5 ani şi un plan de servicii sociale pe care doreşte să le dezvolte şi pe care îl solicită spre finanţare Consiliului Judeţean. Elaborarea strategiei se va face prin consultare cu toţi furnizorii de servicii sociale de la nivel local. Consiliul Judeţean, pe baza datelor colectate şi a propiilor date, va elabora strategia de dezvoltare a serviciilor sociale la nivel judeţean în parteneriat cu Direcţia de Muncă şi Serviciul Judeţean de Ocupare. La elaborarea strategiei vor participa şi reprezentanţii furnizorilor de servicii sociale. Strategia judeţeană va cuprinde şi date referitoare la prestaţiile sociale precum şi evidenţierea unor indicatori referitoari la ocuparea forţei de muncă a beneficiarilor de servicii sociale pentru a răspunde obiectivelor de dezvoltare economică şi socială. Pe baza strategiei judeţene se stabilesc şi bugetele Consiliilor Judeţene şi transferurile către Consiliul Local pentru o perioadă de 3 ani, precum şi planul de servicii sociale care se actualizează anual.

• Finanţare – mecanismul de transfer financiar de la nivel central la nivelul local, precum şi finanţarea contractelor de furnizare de servicii sociale cu furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale şi de ocupare.

Transferul de la bugetul de stat către bugetul Consiliilor Judeţene şi apoi către Consiliile Locale se face pe baza standardelor de cost / tip de beneficiar şi în baza strategiei judeţene şi a planului anual de servicii înaintat către Ministerul Finanţelor. Fiecare Consiliu Judeţean va transfera bugetul aferent serviciilor primare către Consiliile Locale şi, după caz, a cofinanţării serviciilor specializate sau a proiectelor dezvoltate în parteneriat. Atât Consiliile Judeţene, cât şi Consiliile Locale vor putea co-finanta înfiinţarea de noi servicii sau creşterea calităţii serviciilor şi a îmbunătăţirii standardelor.

După adoptarea bugetului, Consiliile Locale şi Consiliile Judeţene vor publica lista de servicii sociale pe care intenţionează să le finanţeze precum şi bugetul aferenta cestor servicii. Consiliile Locale şi Consiliile Judeţene după caz, vor elabora o fişă de proiect pentru fiecare serviciu social în parte pentru care există un buget alocat  şi vor solicita din partea furnizorilor de servicii sociale oferte de prestări servicii. Atât furnizorii publici cât şi cei privaţi vor înainta oferte. Un proces de evaluare şi selecţie a furnizorilor va fi organizat în măsura în care vor exista mai multe oferte depuse.

• Monitorizare – atribuţia pe care autoritatea locală şi-o dezvoltă pentru a superviza tehnic şi financiar contractele de furnizare a serviciilor sociale;

Serviciul Local/Judeţean pentru Incluziune Socială vor monitoriza financiar şi tehnic respectarea contractului de furnizare a serviciilor încheiat cu furnizorii publici şi cu cei privaţi.

Inspecţia socială este instituţia care va verifica respectarea standardelor minime de calitate, modul de furnizare a serviciilor sociale precum şi acordarea de prestaţii sociale. Agenţia de Prestaţii va extinde sistemul informatic şi în cadrul beneficiarilor de servicii sociale şi ocupare. La nivelul central al Agenţiei de Prestaţii se va constitui o Unitate de Politică Publică care va analiza datele culese şi va sprijini fundamentarea propunerilor de politică publică.

• Evaluare – este o funcţie a autorităţii publice locale care a încheiat contractele de furnizare de servicii sociale.

Serviciul public local şi judeţean îşi va dezvolta competenţe speciale care vor permite evaluarea periodică a procesului de finanţare a serviciilor sociale şi va propune Consiliilor Locale/Judeţene  îmbunătăţirea mecanismului. Rezultatele şi concluziile evaluărilor procesului de furnizare a serviciilor sociale vor fi folosite în cadrul viitoarelor strategii de servicii sociale.