loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Când am analizat administraţia publica în general am făcut o prezentare succintă a rolului acesteia.

Având în vedere subiectul lucrării de faţă, se impune o prezentare mai largă a rolului administraţiei publice locale. Din analiza textelor art. 121 si 122 din Constituţia României se poate aprecia că rolul administraţiei publice locale constă în principal în a rezolva treburile publice şi a asigura în acest cadru interesele colectivităţilor locale, conform nevoilor şi cerinţelor exprimate de acestea, strâns legate de specificul unităţii administrativ-teritoriale de care ele aparţin.

De asemenea, din dispoziţiile generale ale Legii administraţiei publice locale rezultă că administraţia publică locală are menirea "de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă treburile publice, în condiţiile legii" (art. 3 al. l), colectivităţi care, aşa cum am mai arătat, sunt definite ca fiind totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Alte dispoziţii ale Legii administraţiei publice locale, republicată, din care se desprinde rolul autorităţilor administraţiei publice locale, sunt cele din art.9, potrivit cărora "În cadrul politicii economice naţionale, comunele, oraşele, municipiile  şi judeţele au dreptul la resurse proprii, pe care autorităţile administraţiei publice locale le stabilesc, le administrează şi le utilizează pentru îndeplinirea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii ", precum şi cele din art. 10 care prevăd că "autorităţile administraţiei publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum şi de bunurile proprietate publica, sau privată ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale."

Deci, atât normele constituţionale, cât şi cele din legea organică, identifică acelaşi rol pentru administraţia publică locală şi anume de rezolvare a nevoilor comunităţilor locale în care funcţionează.

Stabilind acest rol autorităţilor administraţiei publice locale şi conferindu-le autonomie pentru îndeplinirea lui, Constituţia actuală elimină caracteristica dominantă a sistemului care a funcţionat până în anul 1989 - centralismul - pe care îl înlocuieşte cu autonomia locală şi descentralizarea serviciilor.

Subliniind contribuţia vieţii locale la dezvoltarea democraţiei, Alexis de Tocqueville arăta că: "Totuşi forţa popoarelor libere rezidă în comună. Instituţiile comunale înseamnă pentru libertate ceea ce şcolile primare înseamnă pentru ştiinţă. Fără instituţii comunale o naţiune poate să-şi formeze un guvern liber, dar nu posedă spiritul de libertate." [1]

Raportat la instrumentele concrete, la domeniile de activitate în care acţionează autorităţile administraţiei publice locale, potrivit competenţelor stabilite prin lege, pentru îndeplinirea efectivă a rolului stabilit de constituant şi legiuitor se apreciază că autorităţile locale alese exercită următoarele funcţii[2]:

  1. funcţia de dezvoltare a democraţiei şi a vieţii politice locale;
  2. funcţia de garant al respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor pe plan local;
  3. funcţia de limitare a puterii guvernanţilor pe plan local prin transferarea rezolvării problemelor locale către comunităţile locale;
  4. funcţia de rezolvare a treburilor publice şi organizare a serviciilor publice de interes local în vederea satisfacerii nevoilor şi intereselor locale;
  5. funcţia de organizare a executării şi executarea în concret a legii prin asigurarea realizării interesului general pe plan local şi armonizarea interesului local cu interesul general;
  6. funcţia economico-financiară, prin administrarea patrimoniului local şi stabilirea de impozite şi taxe locale. Folosind "dihotomia" rol-funcţie se poate sintetiza că autorităţile administraţiei publice locale au trei mari funcţii: cea politică (lit.a,b,c); cea administrativă (lit.d si e) şi economico-financiară (lit.f).

Sintetizând cele expuse, se poate spune că administraţia publică locală este un ansamblu de autorităţi administrative autonome alese care, în regim de putere publică rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi judeţe şi prestează către colectivităţile respective servicii publice de interes local, exercitând şi funcţii de natură politică, administrativă şi economico-financiară.

 

 

[1] Alexis de Togqueville - Despre democraţie în America, Editura Humanitas, vol.1, 1995, p. 107

[2] Corneliu Manda şi Cezar Corneliu Manda - Op. cit, p.91-92

Loading...