Administrație publică

1.1 Consideraţii generale

Chişinăul, capitala Republicii Moldova, important centru urban al Europei de Sud-Est, a intrat în secolul XXI în condiţii esenţial diferite de cele care au existat doar acum 10 ani. În această scurtă perioadă de timp s-a format un nou stat - Republica Moldova (RM) cu un nou sistem politic, economic, social şi administrativ. S-au modificat formele de proprietate şi particularităţile vieţii sociale, s-a constituit baza economiei de piaţă şi un nou mod de viaţă a locuitorilor.

Aceste modificări esenţiale au avut un impact şi asupra exteriorului municipiului. În locurile mai atractive au apărut noi oficii, centre de afaceri şi comerciale, sedii bancare, hoteluri, iar străzile s-au umplut cu magazine, restaurante, baruri şi alte servicii. Republica Moldova şi capitala ei Chişinăul sunt descoperite de mulţi locuitori ai Europei şi din alte ţări, iar unii ne vizitează pentru a face cunoştinţă cu peisajele autohtone deosebite, cu colinele verzi ale Chişinăului, cercetează oportunităţile de afaceri, dezvăluind ospitalitatea de excepţie a locuitorilor.

Concomitent se accentuează problemele dezvoltării urbanistice. Chişinăul devine tot mai strâmt pentru transportul auto, a sporit nivelul de zgomot, lasă de dorit infrastructura orăşenească, nu ajung spaţii locative accesibile, în special pentru familiile tinere, persistă un nivel sporit al situaţiei criminogene şi corupţiei, asistată de inflexibilitatea şi eficienţa redusă a organelor administraţiei publice. Centrul istoric al capitalei fiind supraaglomerat de transportul auto este supus la presiuni crescânde din partea activităţilor comerciale. Proprietatea municipală nu este exploatată cu o eficienţă sporită, ceea ce în condiţiile nivelului scăzut al activităţilor economice din ţară, nu permite organelor administraţiei publice locale să aloce suficiente resurse şi investiţii în domeniile de primă necesitate pentru dezvoltarea municipiului.

Astfel de probleme pot fi soluţionate doar în concordanţă cu obiectivele de lungă durată ale dezvoltării durabile a municipiului Chişinău, raportate la oportunităţile accesibile. Aceste cerinţe solicită o viziune nouă asupra perspectivelor şi mecanismelor de dezvoltare strategică a municipiului. Iată de ce municipiul Chişinău, ca şi oricare altă capitală europeană, necesită o strategie de dezvoltare de lungă durată, completată cu un plan urbanistic modern, care să stipuleze o viziune amplă şi realistă a viitoarei dezvoltări economice, sociale şi urbanistice în condiţiile noi. Astfel de strategie are ca scop abordarea unor politici locale de planificare a dezvoltării economice competitive, care să permită încadrarea municipiului Chişinău în actualele tendinţe la nivel mondial, european şi naţional.

În final, trebuie menţionat că municipiul Chişinău, fiind influenţat de multe probleme umane şi sociale, de consecinţele dure ale unor procese de emigrare, dezechilibru economic la nivel naţional, necesită un program propriu de dezvoltare internă. El nu poate fi un oraş important în toate domeniile. Strategia de dezvoltare trebuie să se bazeze doar pe un sistem de obiective şi acţiuni acordate la posibilităţile şi potenţialul propriu. În asemenea caz procesul de integrare europeană şi internaţională trebuie controlat şi direcţionat ca fiind parte a cadrului de dezvoltare strategică coerentă a municipiului

Chişinău, pentru a nu supune municipiul riscului predominării logicii economiei de piaţă în defavoarea condiţiilor de viaţă şi drepturilor cetăţenilor săi.

1.2    Schimbări globale

În ultimele decenii dezvoltarea economico-socială a omenirii a cunoscut o accelerare, îndeosebi în ţările avansate, care a condiţionat modificări generale de structură. Politicile globale şi managementul economic influenţează şi celelalte state şi regiuni ale lumii, generând noi dimensiuni şi în regiunile intereselor vitale ale Republicii Moldova. În locul U.R.S.S. au apărut noi state independente, care promovează economia de piaţă şi încurajează cooperarea bilaterală şi multilaterală şi competitivitatea, ceea ce conduce la globalizarea activităţilor economice, financiare, a progresului tehnologic şi accesului la informaţii etc. Statele Europei de Vest creează Uniunea Europeană (UE) şi Consiliul Europei. Statele avansate la nivel global s-au integrat în structuri politico-militare şi economice suprastatale, menite să asigure în primul rând dezvoltarea economico-socială proprie.

După 1992, Chişinăului îi revine rolul deosebit de stabilire a relaţiilor internaţionale între diferite state, regiuni şi oraşe, rol care anterior era atribuit preponderent organelor centrale ale U.R.S.S. Odată cu intrarea în acest mediu geopolitic Chişinăului ca capitală îi revine şi responsabilităţi excepţionale faţă de Republica Moldova şi comunitatea internaţională. Multe din aceste activităţi s-au constituit în municipiul Chişinău de la zero.

Dubla manifestare în economia reală a descentralizării (cu aplicarea principiului subsidiarităţii promovat de UE) şi a concentrării (în condiţiile globalizării pe plan regional şi mondial) generează pentru Chişinău, ca capitală, noi oportunităţi şi condiţii. În primul rând Chişinăului îi revine rolul de subcentru local şi regional de influenţă şi management în organizarea economiei ţării, prin stabilirea contactelor cu centrele globale de influenţă şi management ale afacerilor financiare, industriale, tehnologice şi de inovaţii, cum sunt New York, Londra, Tokio etc. Neutilizarea în condiţiile globalizării a acestor oportunităţi poate afecta negativ nu numai economia Chişinăului ci şi a ţării, provocând procese de declin.

1.3    Municipiul Chişinău şi noua Europă

Republica Moldova, ca stat plasat în centrul geografic al Europei, va îndrepta toate eforturile pentru integrarea în structurile Europene, în special în structurile economice europene. În acest proces municipiului Chişinău, ca centru politic, administrativ, economico-financiar şi social al ţării, îi revine rolul decisiv. Poziţia conducerii de vârf şi practica activităţilor Republicii Moldova într-un şir de structuri europene şi internaţionale din ultimii ani, cum sunt Consiliul Europei, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi altele, confirmă realitatea acestor procese. Republica Moldova este primul stat ex-sovetic care devine în 1995 membru cu drepturi depline în Consiliul Europei. Dar integrarea nu se realizează de la sine. Astfel de relaţii de integrare trebuie dezvoltate, menţinute şi fortificate. Chişinăul trebuie să conştientizeze faptul, că pentru a fi acceptaţi în această competiţie acerbă la nivel european, nu e suficient de a asigura progrese numai în dezvoltarea ţării, în primul rând, până la un nivel de dezvoltare economică european, ci şi a depune eforturi ulterioare, nu mai puţin costisitoare, pentru a menţine permanent acest nivel.

Oportunităţile de dezvoltare rezidă în prezentarea conştiincioasă a avantajelor specifice municipiului Chişinău şi mecanismelor de utilizare a lor cu un beneficiu maxim. Pornind de la premisele de bază a volumului limitat de resurse naturale autohtone, potenţialului limitat al pieţei interne, precum şi a experienţei anterioare de dezvoltare social-economică a Chişinăului în perioada economiei centralizate, este necesar de a aproba ca vitale pentru municipiul Chişinău practicile de coordonare şi planificare bilaterală şi multilaterală cu alte oraşe din Europa şi alte regiuni ale lumii, a programelor comune de creare a oportunităţilor de dezvoltare reciproc avantajoase în condiţii dure ale competitivităţii dintre state. Municipiul Chişinău deja a lansat programe şi acorduri de colaborare şi stabilit relaţii cu un şir de oraşe din Europa şi alte regiuni ale lumii. În prezent sunt încheiate acorduri de înfrăţire şi colaborare cu oraşele şi municipiile Bucureşti (România), Kiev, Odesa (Ucraina), Moskova, Sankt-Petersburg, Saratov, Ioşcar-Ola, Tula, Severodvinsk (Russia), Grenoble (Franţa), Mannheim (Germania), Reggio Nell'Emilia, Citta di Castello (Italia), Sacramento (SUA), Jerusalem, Tel Aviv (Israel), Beijing, Qingdao, Siani (China), Budapesta (Ungaria), Hampshire (Marea Britanie), Mensk (Belosrusia), Astana (Kazahstan), Damask (Siria), Erevan (Armenia) şi altele.

Municipiul Chişinău activează în cadrul mai multor programe şi structuri europene şi internaţionale. Concomitent el dezvoltă o colaborare intensă cu Congresul Puterilor Locale şi Regionale a Consiliului Europei. Urmare a diferitor activităţi comune (schimburi culturale, competiţii sportive, proiecte de cooperare economică şi comercială, organizarea forumurilor şi întâlnirilor internaţionale etc.) Comisia pentru Premiul Europei a decernat municipiului Chişinău în anul 1999 "Drapelul de Onoare a Consiliului Europei". Municipiul Chişinău devine în 1996 membru cu statut de observator, iar din 1997 membru cu drepturi depline al "Adunării Regiunilor Europei", organizaţie care întruneşte peste 300 de Regiuni Europene. Din 1994 municipiul Chişinău este membru al "Asociaţiei Capitalelor Ţărilor din Bazinul Mării Negre", ce vizează preponderent cooperarea şi schimburile reciproce dintre capitalele statelor din zonă. În septembrie 2003 municipiul Chişinău va găzdui ce-a de-a IV-a adunare Generală a Asociaţiei Capitalelor Ţărilor din Bazinul Mării Negre. În 1996 Adunarea Generală a Asociaţiei Internaţionale a Capitalelor şi Metropolelor total sau parţial francofone acceptă candidatura municipiului Chişinău în componenţa sa. Municipiul Chişinău participă activ şi în alte structuri internaţionale, cum sunt "Asociaţia Internaţională a Capitalelor şi a Oraşelor Mari", "Conferinţa Primarilor din Sud-Estul Europei", "Asociaţia Primarilor Contra Drogurilor"

ş.a.

Municipiul Chişinău este un centru distinct al educaţiei şi culturii, care oferă majoritatea informaţiilor din ţară, creând şi menţinând în interesul întregii societăţi identitatea Republicii Moldova pe plan intern şi extern. El are menirea de a amplifica această prezenţa pe plan european şi mondial. Chişinăul posedă anumite resurse care în cadrul procesului de integrare europeană pot fi oferite şi pot prezenta interes nu numai pentru Republica Moldova. Astfel de resurse ar fi în domeniile educaţional, cultural, ştiinţific, sfera spirituală, precum şi unele domenii economice, utilizând în special relaţiile tradiţionale cu ţările CSI, cu ţările ce fac parte din Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi terţe ţări. Chişinăul însuşi posedă un nivel înalt de atracţie, fapt sesizat mai intens de oaspeţii capitalei, care evidenţiază deseori aspecte deosebite ale oraşului cu care locuitorii sau autorităţile locale s-au obişnuit. Scopul nostru strategic este de a dezvolta şi a valoriza aceste aspecte, care completate cu un potenţial uman avansat ar oferi Chişinăului şanse reale de a deveni un centru de primă importanţă în Europa de Sud-Est.

Pentru a beneficia de oportunităţile posibile, Chişinăul are de înlăturat un şir de obstacole, condiţionate de limitările infrastructurii tehnice şi de transport, de nivelul mediu de dezvoltare al comunicaţiilor şi conectărilor internaţionale, de lipsa cadrului de pregătire a populaţiei faţă de oportunităţile şi dezavantajele unui oraş deschis concurenţei internaţionale, precum şi de imaginea nesatisfăcătoare a unor servicii de joasă calitate oferite în ultimii ani, care necesită modificări.

În plus, resursele naturale limitate ale Republicii Moldova, densitatea mare a populaţiei, nivelul poluării şi calitatea mediului ambiant impun responsabilităţi colective în regiune asupra păstrării în conformitate cu principiile dezvoltării durabile a mediului ambiant pentru generaţiile viitore, în condiţiile asigurării dezvoltării economico-sociale necesare satisfacerii de către Republica Moldova şi ţările din regiune a standardelor de viaţă europene.

1.4 Dimensiunea naţională

Chişinăul este capitala, centrul geopolitic şi social al Republicii Moldova, pe care o reprezintă. În Chişinău sunt amplasate autorităţile statale, importante instituţii şi companii naţionale şi internaţionale, care activează pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi în afara ei. Chişinăul este disponibil să extindă condiţiile favorabile pentru a amplasa şi alte instituţii şi companii naţionale şi internaţionale cu impact pozitiv la nivel municipal şi naţional. Municipiul domină în atragerea activităţilor şi contactelor internaţionale şi reprezintă centrul relaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova.

Municipiul Chişinău este şi casa a peste 780 mii locuitori. Pentru cele 6 oraşe şi 26 sate şi comune din componenţa municipiului, precum şi pentru multe localităţi înconjurătoare, Chişinăul prezintă o sursă importantă de locuri de muncă, de asigurare a populaţiei cu multiple posibilităţi de procurare a mărfurilor şi serviciilor. Aceasta explică parţial faptul, că municipiul Chişinău cu o pondere de 18,3 % din populaţia ţării realizează peste 52 % din volumul de vânzări cu amănuntul şi peste 63 % din volumul serviciilor cu plată pe republică prestate populaţiei.

Municipiul Chişinău după potenţialul de dezvoltare social-economică şi activităţi de afaceri se evidenţiază pe fundalul celorlalte judeţe ale Republicii Moldova prin semnificative inegalităţi. În conformitate cu datele statistice şi indicatorii economici, municipiul Chişinău, cu o pondere doar de 18,3 % din totalul populaţiei republicii, formează aproape jumătate din PIB pe ţară. Ponderea celorlalte judeţe se situează sub 10 % din PIB naţional. Şi mai semnificative inegalităţi se pot evidenţia din analizele indicatorilor PIB/locuitor, sau PIB/angajat a unităţilor administrativ-teritoriale, raportate la media PIB/locuitor şi PIB/angajat pe republică. Spre exemplu, pentru municipiu Chişinău indicatorii PIB/locuitor şi PIB/angajat depăşesc valorile de 200 % şi 240 %, respectiv, din valorile medii pe republică. Municipiul Chişinău se caracterizează printr-un nivel mai scăzut de şomaj pe ţară (12,3 % din totalul de şomeri înregistraţi pe republică, în raport cu 18,3 % , ce alcătuieşte ponderea populaţiei municipiului), de un nivel sporit al salariului mediu lunar (în jur de 150 % faţă de salariul mediu pe republică) şi de un nivel mai înalt al valorii pensiei medii (circa 125 % din pensia medie pe republică).

Astfel analiza teritoriului Republicii Moldova scoate în evidenţă decalajul enorm în dezvoltarea socio-economică dintre mun. Chişinău şi restul teritoriului republicii. Aceasta constituie principala problemă în dezvoltarea sub aspect teritorial a ţării, caracterizată de trei particularităţi de bază: (a) concentrare înaltă a activităţii economice în mun. Chişinău; (b) decalaj pronunţat în nivelul de trai dintre mun. Chişinău şi restul republicii; (c) decalaj enorm dintre capitală şi restul teritoriului în dezvoltarea infrastructurii şi factorilor de producţie.

Cu mici excepţii, conform principalilor indicatori de dezvoltare socio-economică pe locuitor, toate judeţele se situează sub media naţională, în timp ce mun. Chişinău se plasează mult peste acest nivel. Totodată, diferenţa dintre extreme (mun. Chişinău şi judeţele cu cele mai inferioare niveluri economice) este enormă.

1-1 Discrepanţe între mun. Chişinău si restul judeţelor (pe locuitor) *

*Republica Moldova = 100

Sursa: Atlasul Judeţelor Republicii Moldova, Chişinău 2002

De menţionat că sub aspect naţional activitatea economică, culturală şi ştiinţifică tinde să se concentreze în special în regiunile cu infrastructură mai dezvoltată şi calitatea vieţii mai înaltă. Din aceste considerente, se poate de conchis că în profil teritorial Republica Moldova riscă perpetuarea sau chiar accentuarea decalajului enorm între capitală şi restul ţării, aceasta afectând dezvoltarea republicii în general.

Concentrarea unei importante părţi din proprietăţile Republicii Moldova şi a multor pârghii de influenţă economică atribuie municipiului Chişinău un rol de factor cheie, de oraş strategic pentru dezvoltarea economiei judeţelor şi a ţării şi integrarea ei în structurile regionale şi globale. Acest rol implică Chişinăului şi anumite responsabilităţi. Politica organelor administraţiei publice centrale şi locale la acest capitol urmează a fi definitivată.

Chişinăului îi revine şi rolul determinant la ridicarea nivelului de competitivitate a activităţilor economice, a bunurilor materiale şi serviciilor autohtone, ca sursă unică de ridicare a bunăstării materiale a populaţiei ţării. Atingerea dezideratelor sus-menţionate impune automatizarea proceselor de producţie, aplicarea tehnologiilor informaţionale, dotarea producţiei cu tehnologii moderne şi alte activităţi ce stau la baza economiei moderne bazate pe cunoştinţe. Economia bazată pe cunoştinţe este obiectivul principal al Uniunii Europene fără de care nu se poate vorbi de integrare europeană. Progresul în această nouă economie este determinat de dezvoltarea fără precedent a cercetărilor ştiinţifice, în special al celor fundamentale şi aplicative, rezultatele cărora, prin filiera activităţilor din domeniile dezvoltării tehnologice, asistate de structurile inovaţionale găsesc aplicaţii în sfera producţiei de bunuri materiale şi servicii. În prezent activităţile din domeniul economiei bazate pe cunoştinţe stau la baza dezvoltării oraşelor şi capitalelor prospere, unde ca regulă există o densitate sporită a populaţiei şi resurse naturale limitate.

Strategiile şi politicile de planificare a dezvoltării competitive şi de promovare economică accelerată a municipiului Chişinău trebuie să permită încadrarea municipiului în activităţile concurenţiale la nivel mondial, european şi naţional, prin stimularea de către organele administraţiei publice şi agenţii economici interesaţi în progresul tehnologic, a investiţiilor în pregătirea cadrelor şi specialiştilor de calitate superioară, în dezvoltarea activităţilor şi structurilor de generare a noi cunoştinţe, produse şi tehnologii.

Municipiul Chişinău prin poziţia sa geografică are posibilităţi de a dezvolta elemente ce determină marile companii internaţionale să localizeze în regiune producţii sau servicii în condiţiile actuale de globalizare a activităţilor economice. Astfel de parametru ar servi raportul favorabil dintre costul forţei de muncă, nivelul pregătirii specialiştilor, creşterea productivităţii muncii, calitatea şi costul transporturilor şi materialelor folosite, potenţialul de absorbţie şi accesul favorabil la pieţele de desfacere din ţările din Estul republicii şi din regiunea ţărilor ce fac parte din Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi Europa Centrală. Mecanismul principal de dezvoltare a acestor activităţi rezidă în creşterea semnificativă a numărului de întreprinderi mici şi mijlocii. Nu mai puţin importante aici sunt şi programele sociale şi de restructurare a forţei de muncă, menite să diminueze numărul celor care lucrează în sfera agroindustrială şi a producţiei de bunuri materiale, în contul creşterii respective a celor care promovează domeniile noi ale economiei bazate pe cunoştinţe şi prestează/produc servicii. În faţa marilor întreprinderi internaţionale câştigă importanţă şi programele de formare a unui nou tip de forţă de muncă, care să posede un nivel înalt al dezvoltării stimulentelor morale, cum sunt: afirmarea personalităţii la locul de muncă, importanţa contribuţiei personale în cadrul colectivului, creşterea responsabilităţilor personale pentru rezultatele colectivului, pentru amenajarea personală a timpului individual de muncă etc. Aceste cerinţe calitative faţă de forţa de muncă permit întreprinderilor să delegheze competenţe şi răspunderi spre zone generatoare de valori în procesul de producţie, să decentralizeze procesul de luare a deciziilor, ceea ce permite companiilor internaţionale să înfiinţeze noi capacităţi şi locuri de muncă în regiune, noi întreprinderi mici şi mijlocii, care pot fi tactic independente, fiind integrate în structuri mari internaţionale numai din punct de vedere strategic. În caz contrar discrepanţa dintre ţări bogate şi ţări sărace va creşte.

Chişinăul este forţa motrice şi indicatorul culturii schimbării şi dezvoltării la nivel naţional, unde se promovează standardele înalte de viaţă şi de afaceri, care se bucură de cel mai înalt rating pe ţară. El atrage tineretul din toată ţara şi este în prezent un centru de afaceri unde se selectează parteneri de afaceri şi unde se propun noi oportunităţi şi se selectează personal calificat.

Municipiul Chişinău este şi un promotor al diferitor iniţiative ce vizează reforma organelor administraţiei publice, în special a celor locale, în scopul fortificării autoguvernării locale, constituirii unor organe ale administraţiei publice dinamice, eficiente şi receptive la necesităţile publice. Obiectivul principal rezidă în stabilirea principiilor de parteneriat dintre organele administraţiei publice locale şi organele administraţiei publice centrale, pe de o parte, cu locuitorii municipiului, agenţii economici şi organele societăţii civile, în scopul perfecţionării managementului şi dezvoltării municipalităţii.

În acelaşi timp municipiul Chişinău se evidenţiază în categoria oraşelor europene printr-o infrastructură necompletă, depăşită, planificată şi construită acum câţiva zeci de ani după metode extensive, cu coeficienţi înalţi de pierderi a energiei, ceea ce afectează negativ activităţile social-economice şi mediul ambiant. El de asemeni se caracterizează printr-un trafic aglomerat, condiţionat de capacităţi insuficiente ale reţelelor de drumuri existente şi rata sporită de creştere a utilizării automobilelor în ţară. Acest aspect nu poate fi subapreciat în contextul opţiunii de a transforma Chişinăul într-un centru regional al Europei de Sud-Est.

1.5 Concluzii

____________ Avantaje_______________

Centru al dezvoltării economico-sociale la nivel naţional, lider al autorităţilor politice, culturale, academice, universitare

Forţa motrice a culturii schimbării şi dezvoltării la nivel naţional

Promotorul prezenţei Republicii Moldova pe plan internaţional

Amplasarea în aria centrului geografic al Europei şi a relaţiilor dintre Est şi Vest -fortificarea prestigiului şi atracţiei

Centru atractiv pentru reţelele de transport naţionale, regionale şi continentale

___________ Dezavantaje______________

Nivel scăzut al dezvoltării structurilor de comunicare, în special în exterior

Lipsa strategiilor de marcheting a intereselor municipiului

Lipsa cadrului juridic adecvat şi incoerenţa politicii organelor administraţiei publice centrale referitor la rolul şi importanţa capitalei Republicii Moldova

Nevalorificarea posibilităţilor oferite de statutul de capitală şi a poziţionării geopolitice europene

Lipsa strategiei de dezvoltare durabilă şi programelor de dezvoltare ramurală

Oportunităţi

Constrângeri

Consolidarea ponderii municipiului Chişinău pe piaţa regională şi europeană ca centru inovativ cu perspective dinamice şi stabilitate de lungă durată

Crearea mecanismelor de dialog (colaborare) cu capitalele şi oraşele mari din Europa şi lume

Utilizarea poziţiei geografice a municipiului Chişinău, prin extinderea investiţiilor în infrastructura de servicii şi alte mecanisme destinate atragerii instituţiilor naţionale şi internaţionale

Valorificarea maximă a posibilităţilor ştiinţific-educaţionale, culturale, spirituale, istorice, demografice, economice, turistice etc., pentru extinderea ariilor de integrare

Elaborarea şi implementarea Strategiei
Municipiului Chişinău - instrument pentru
coordonarea şi motivarea sporirii
activităţilor structurilor teritoriale ale
Republicii Moldova____________________

Modificarea şi substituirea obiectivelor prioritare de dezvoltare strategică a municipiului Chişinău prin interese curente ce pot oferi în anumite perioade de timp avantaje în condiţii de calitate joasă ale serviciilor şi lipsei strategiilor de marketing urban oferite de organele administraţiei publice centrale şi locale

Diminuarea rolului capitalei Chişinău, tratarea la nivel de oraş ordinar, egal între oraşele regiunii, cu pierderea prestigiului şi reprezentării depline a ţării

Pierderea sau neutilizarea la timp a oportunităţilor de investiţii în infrastructura tehnică, tehnologică şi a căilor de transport continentale, regionale şi naţionale

Diminuarea importanţei municipiului Chişinău ca centru de afaceri şi cultural în Europa de Sud-Est în rezultatul întârzierii proceselor de integrare regională şi desfuncţionalizării infrastructurii